Portret / Petre Abeaboeru este scriitor şi monografist

Învăţător ca formaţie, fiind absolvent al Institutului Pedagogic din Galaţi, Petre Abeaboeru a fost înzestrat cu un talent aparte pentru scris. În prezent, este cercetător în arhive.

A fost ani în şir secretarul Cenaclului Literar „Milcovul", după ce a câştigat un concurs de reportaj organizat de singura publicaţie din Vrancea din acele vremuri. Debutul literar s-a produs oarecum târziu, în 1980, cu lucrarea „Caseta", care a luat premiul pentru proză al Salonului Literar Dragosloveni.

„Este o carte cu o istorie interesantă, despre legionari, care mi-a adus oarece probleme cu securitatea. Prezentam lucruri concrete, documentate în teritoriu de mine, despre mişcarea legionară. Cartea am dat-o spre tipar, la Editura Albatros, condusă de scriitorul Mircea Sântimbreanu, care mi-a promis că o să apară. Cartea nu a mai apărut, dar a apărut în schimb securitatea", povesteşte Petre Abeaboeru despre păţaniile prin care a trecut.

„Caseta" avea să vadă totuşi lumina tiparului după Revoluţie, ultimii cinci ani fiind de-a dreptul prolifici pentru autor. Mai întâi, în anul 2006 a scris „Romanul între două lumi", o carte despre război şi dragoste.

A scris cinci monografii

În anii următori, urmându-şi vocaţia de istoric şi având la îndemână în judeţul Vrancea un spaţiu încărcat de istorie, Petre Abeaboeru s-a aplecat asupra documentelor de arhivă pentru a reconstitui şi oferi oamenilor acestui ţinut istoria localităţilor şi personalităţilor de aici. A scris pe rând monografiile comunelor Popeşti, Cîmpineanca, Urecheşti, Boloteşti, iar zilele trecute a ieşit de sub tipar monografia comunei Gologanu. Tuturor acestora li se adaugă monografia.

„Mitropolitul Varlaam", a cărei prefaţă este semnată de academicianul Răzvan Theodorescu. Poate cel mai aproape de sufletul său este cartea dedicată comunei Popeşti, locul de unde îşi trage rădăcinile.

„Pentru mine Patria înseamnă satul natal, Popeşti. I-am studiat trecutul, oamenii şi m-am îndrăgostit de această aşezare. În monografie am pus tot respectul meu pentru trecutul de muncă şi de luptă din decursul atâtor secole. Sunt convins că fără aceste rădăcini, am fi nişte dezmoşteniţi ai sorţii", îşi descrie Petre Abeaboeru satul natal.

Este deţinătorul a peste 5.000 de fotocopii după documente rare, fiind prezent tot timpul în arhivele de la Focşani, Iaşi, Buzău şi Bucureşti pentru a descoperi şi alte lucruri nescrise despre Vrancea.

„La ora actuală am cele mai multe documente despre vechiul judeţ Putna, actual Vrancea. Unde mă duc şi întâlnesc scrieri despre satele din Vrancea, le fotocopiez şi apoi le îndosariez, pentru a le scoate mai apoi la lumină, în viitoarele cărţi", spune Petre Abeaboeru.

Întrebări şi răspunsuri:
Ce proiecte aveţi în pregătire?
Pe data de 2 iulie, de ziua lui Ştefan cel Mare, voi scoate cartea Istoria Schitului Babele şi a Mănăstirii Soveja. În toamnă voi edita monografia comunei Chiojdeni. Am contract cu primăria din această localitate şi ca atare sunt sigur că lucrarea va apărea. Am multă treabă de aici încolo şi sper ca Bunul Dumnezeu să-mi dea putere şi sănătate să duc la bun sfârşit ce mi-am propus.

Cum se împacă afacerile cu munca de cercetare pe care o faceţi?
Cele două activităţi mă revitalizează. Din afaceri îmi câştig existenţa (n.r. deţine o firmă de comerţ cu uleiuri auto), în vreme ce munca de documentare este un hobby pentru mine.

Ce-i place
Cinstea, pentru că în relaţiile între persoane trebuie să fie o înţelegere echitabilă a lucrurilor, fără ca unul să încerce să-l păcălească pe celălalt. Îmi mai plac seriozitatea, corectitudinea şi punctualitatea. În ce priveşte punctualitatea, o vorbă spune că aceasta îl caracterizează pe un om.

Ce nu-i place
Făţărnicia, pentru că prin firea mea de ţăran am avut încredere în persoanele de lângă mine, dar am costatat cu surprindere ca unii să-mi înşele aşteptările. De asemenea, urăsc lipsa de seriozitate şi trădarea.

Profil:
Născut. 13 iulie 1948, comuna Popeşti, judeţul Vrancea
Studii. Facultatea de Istorie, Bucureşti
Ocupaţia. Administrator de firmă
Familia. Căsătorit, un băiat