Pandemii istorice, morţi celebre. Cum l-a ucis gripa spaniolă pe eroul Primului Război Mondial, Eremia Grigorescu. A fost naşul de cununie al Duduii
0Gripa spaniolă a fost considerată cea mai letală pandemie din istoria umanităţii, peste 50 de milioane de oameni fiind răpuşi de virus. România şi-a pierdut figuri legendare în acea perioadă.
Într-o perioadă mult mai cruntă economic şi social decât zilele pe care le trăim, la final de război mondial, omenirea s-a confruntat cu cea mai mare pandemie care a existat vreodată - celebra gripă spaniolă în urma căreia au murit cel puţin 50 de milioane de oameni, iar alte 500 de milioane fiind afectate. Ba chiar se estimează, după alte surse, că cifra celor ucişi de virus ar fi dublă.
Pandemia a durat din ianuarie 1918 până în decembrie 1920, aproape trei ani, şi nicio ţară din lume nu a fost ocolită de virus.
I s-a spus „gripă spaniolă“ ca urmare a faptului că presa din Spania a relatat cel mai mult situaţia sanitară de la acel moment, fiind una din puţinele ţări unde nu se practica cenzura.
România a simţit din plin această molimă a secolului trecut, care s-a abătut într-o grea perioadă pentru ţară, abia ieşită din Primul Război Mondial, cu pierderi foarte mari.
Prin urmare, mulţi oameni curajoşi, care au supravieţuit războiului, au căzut victimă temutului virus. Este şi cazul lui Eremia Teofil Grigorescu, unul dintre eroii Primului Război Mondial, cel care a condus la victorie armata română în luptele din Vrancea.
Este cel care a dat speranţa românilor atunci când aceştia au fost aproape s-o piardă definitiv. Începând cu succesiunea de lupte de la Oituz, din anii 1916-1917, şi apoi cu marea bătălie de la Mărăşeşti, Eremia Grigorescu a dovedit că maşina de război a Puterilor Centrale, coordonată de teribilul Stat Major al germanilor, poate fi oprită.
Proaspăt recăsătorit cu o femeie mai tânără cu 20 de ani ca el, boieroaica Elena Negropontes, din Oneşti, după ce şi-a lăsat fosta şi devotata soţie şi pe cei patru copii ai lor, Eremia Grigorescu s-a îmbolnăvit de gripa spaniolă şi a murit în iulie 1919 de boala infecţioasă.
Naşul viitoarei amante a Regelui Carol al II-lea
"Eroul de la Mărăşeşti, cel pe care soldaţii ruşi l-au proclamat pentru o clipă “ţarul Rusiei”, când, într-o rusă perfectă i-a disciplinat şi pregătit pentru celebra luptă şi care figurează inclusiv în Enciclopedia sovietică drept comandantul Armatei a 4-a ruse, s-a stins în anul 1919 din cauza gripei spaniole”, spune istoricul vrâncean Florin Dîrdală.
Interesant este că în anul 1919, cu puţin timp înainte de a muri, Eremia Grigorescu şi soţia sa au fost naşi de cununie pentru căpitanul de artilerie Ion Tâmpeanu, care s-a căsătorit cu Elena Lupescu, cea care avea să devină amanta şi apoi soţia regelui Carol al II-lea.
Eremia Grigorescu a fost înmormântat la Mărăşeşti, mai întâi în cimitirul satului, apoi în incinta marelui mausoleu ridicat între 1923-1938, pe locul unde s-au desfăşurat cruntele bătălii pentru apărarea ţării.
Pe lângă Eremia Grigorescu, o altă personalitate a României acelor vremuri a murit de gripă spaniolă. Este vorba despre Fotin Enescu, fost ministru de finanţe al României în anul 1918, care a murit la vârsta de 40 de ani.
Şi Regina Maria a suferit în urma infecţiei cu gripa spaniolă, fiind la un pas să fie răpusă, după cum a dezvăluit în jurnalul său de război.
„Am fost bolnavă, foarte bolnavă, lovită brusc şi pe neaşteptate, pe la spate, cum s-ar spune, şi am fost ţintuită la pat – tocmai când lumea voia să se bucure alături de mine. Boala m-a luat de sâmbătă, m-am trezit cu capul greu şi dureros, am îndurat cu greu câteva audienţe… Dar am fost bolnavă – o boală oribilă, dureroasă, cum n-am avut în viaţa mea. Zile întregi de febră chinuitoare şi greaţă, slăbiciune, halucinaţii crunte şi insomnia neîntreruptă, până am crezut că voi înnebuni. Deci aceasta e celebra gripă spaniolă – ei bine, de acum ştiu că nu e de glumă cu ea”, nota regina pe 26 decembrie 1918 în Jurnalul ei de război, ţinut în perioada 1916-1919. S-a luptat cu boala aproape o lună şi a învins-o.
Caracteristica neobişnuită a gripei spaniole a fost că a produs o mortalitate mai mare în rândul tinerilor adulţi (20 – 40 de ani) decât oricare altă gripă. Se estimează că cel puţin 10% dintre cei îmbolnăviţi au decedat. Gripa s-a extins rapid după întoarcerea soldaţilor de pe front.
Cauza bolii a rămas necunoscută, fiind pusă pe seama condiţiilor grele din război, fiind purtată de soldaţii care au dus-o pese tot în drum spre case, de aici propagându-se la nivel mondial.
Vă mai recomandăm:
Am putea trăi cu ameninţarea COVID-19 la fel ca pe timpul gripei spaniole - STUDIU