Oraşul unde doar 3% din populaţie se poate salva în caz de dezastru. Strategia se bazează pe tabere de sinistraţi
0În Focşani, oraş cu o populaţie nu mai mare de 70.000 de locuitori, există doar nouă buncăre autorizate pentru evacuarea oamenilor în situaţii de calamitate.
Deşi au trecut trei decenii de când nu au mai existat cutremure majore în România, este de notorietate că astfel de fenomene nu pot fi prezise şi pot avea efecte dramatice. Tocmai de aceea, autorităţile pun pe hârtie planuri de apărare şi de intervenţie bine întocmite, cu toate că în confruntarea cu o situaţie reală datele problemei se schimbă deseori radical.
Cea mai delicată problemă cu care se confruntă Focşanii în caz de dezastru este cea a adăposturilor, acolo unde oamenii se pot refugia şi salva. În municipiul Focşani sunt doar nouă astfel de adăposturi antiseismice, care pot fi folosite în bune condiţii, în sensul că sunt dotate oarecum corespunzător. Din păcate, acestea pot găzdui doar în jur de 2.000 de persoane, adică un număr infim de oameni raportat la o populaţie de peste 70.000 de locuitori, cât trăiesc în oraş.
Cel mai primitor buncăr pentru dezastre se află la subsolul clădirii Inspectoratului Şcolar Vrancea şi poate adăposti aproximativ 200 de persoane. Acesta este dotat cu sistem de ventilaţie, cu instalaţii de căldură, de telecomunicaţii. Are o intrare protejată printr-o cameră tampon, cu trei încăperi de adăpostit şi cu o capacitate de 60 de locuri fiecare, care comunică între ele.
Alte buncăre bine echipate mai sunt la Casa de Cultură „Leopoldina Bălănuţă”, unde funcţionează şi Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, dar şi la fosta Sucursală a BancPost, care este închisă de trei ani, astfel că probabil doar în caz de necesitate se poate apela la deschiderea lui.
„Există planuri de apărare pentru situaţiile de urgenţă, generate de cutremure. Ele sunt puse în aplicare după producerea unui cutremur major de către comitetul local pentru situaţii de urgenţă, respectiv comitetul judeţean. În aceste planuri sunt prevăzute atribuţii specifice pentru toate instituţiile şi autorităţile cu competenţe, inclusiv modalităţi de intervenţie, spaţii de cazare, posibilităţi de hrănire a persoanelor pentru care se impune acest aspect. Prioritatea numărul unu este salvarea persoanelor, care se face de ambulanţele din dotarea Serviciului de Ambulanţă, precum şi identificarea şi evacuarea persoanelor surprinse sub dărâmături”, potrivit ISU Vrancea.
Evacuare în zone libere
Strategia locală în caz de cutremur sau alte situaţii nu se rezumă doar la adăposturi şi ea spune că „în eventualitatea unui mare cutremur există un plan de evacuare a populaţiei într-o zonă liberă, unde se vor ridica tabere de sinistraţi”, se arată în strategie.
Şi la Spitalul de Urgenţă există un plan de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă provocate de un cutremur.
„Prin acest plan s-a prevăzut şi o celulă de urgenţă, care organizează, coordonează şi controlează acţiunile, măsurile de protecţie, pregătire şi intervenţie. De asemenea, avem pregătite şi materialele necesare pentru intervenţia în cazul unei situaţii de urgenţă, precum costume de protecţie, impermeabile, lanterne, truse sanitare, stingătoare şi toate cele necesare”, spun şi reprezentanţii Spitalului Judeţean „Sf. Pantelimon” Focşani.
Şi subsolurile blocurilor ar putea reprezenta o soluţie pentru a fi folosite ca adăposturi anti seismice, dar problema mare este că o bună parte din ele sunt insalubre şi pline de apă. În ultimii 30 de ani, în Focşani 70 de clădiri de locuit multietajate au fost expertizate cu gradul seismic II şi III şi au neapărată nevoie de lucrări de consolidare. Nu s-a întâmplat decât în cazul a două imobile, care şi acestea au aparţinut Primăriei înainte de a fi vândute noilor proprietari.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Lista adăposturilor de protecţie civilă din România. În Bucureşti sunt mai mult de 1.000 DOCUMENT