Oraşul fără capacitate de regenerare din cauza îmbătrânirii masive a populaţiei. Ce soluţii prevede strategia de dezvoltare
0Autorităţile din Focşani spun că se bazează pe fondurile europene pentru a schimba situaţia actuală, astfel încât oraşul să devină atractiv pentru tineri.
Strategia de dezvoltare urbană a municipiului Focşani pentru următorii şapte ani scoate la suprafaţă un aspect dureros pentru un oraş care altădată era extrem de activ din toate punctele de vedere.
Documentul care abia a trecut prin dezbatere publică şi urmează să fie aprobat, cel mai probabil, în luna ianuarie 2022, spune că Focşaniul este un oraş cu o populaţie îmbătrânită, cu tendinţă în continuare spre acest lucru.
Iar ultimii şapte ani au contribuit din plin către această statistică sumbră, când numărul oamenilor peste 60 de ani a crescut cu şapte procente în totalul populaţiei, pe când tinerii cu vârsta între 20-24 de ani sunt tot mai puţini.
„Indicele de îmbătrânire al municipiului este supraunitar şi implicit, se consideră că Municipiul Focşani nu are capacitate de regenerare”, spune strategia.
Acest lucru vine şi pe fondul depopulării masive a oraşului în ultimii 20 de ani. Astfel, dintr-un oraş cu 105.000 locuitori, cât avea Focşaniul în 2001, s-a ajuns ca un deceniu mai târziu ca în oraş să mai existe o populaţie stabilă de 74.000 de locuitori, conform datelor oficiale ale recensământului de atunci, fiind considerată cea mai dramatică depopulare a unui municipiu reşedinţă de judeţ din ţară.
Practic, după închiderea platformei industriale, mii de localnici au luat calea străinătăţii, în căutarea unui trai mai bun şi nu au mai revenit. Realitatea actuală ar putea arăta mult mai rău după recensământul de anul viitor.
Administraţia locală speră că proiectele cu fonduri europene ar putea readuce oraşul pe linia de plutire, mai ales că acestea se suprapun pe viitorul exerciţiu bugetar, dar şi cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Potrivit informaţiilor din strategie, sunt definite mai multe linii de direcţie care urmează să fie susţinute şi de fonduri ale Uniunii Europene. Acestea se referă la inovare, digitalizare, transformare economică şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, investiţii în tranziţia energetică, energie din surse regenerabile şi combaterea schimbărilor climatice.
De asemenea, autorităţile vor să pună accent pe calitatea locurilor de muncă, pe învăţământ, pe competenţe. În document sunt incluse peste 200 de proiecte, cele mai multe cu fonduri europene, care ar urma să fie implementate în perioada următoare, dar acestea sunt doar nişte ţinte care au fost stabilite şi în vechile strategii, fără a fi realizate.
Vă mai recomandăm: