O vrânceancă şi soţul ei, stabiliţi de mulţi ani în Japonia, au găsit o modalitate inedită să-şi ajute poporul adoptiv
0Familia Tamaş s-a înscris în echipa de voluntari pentru a da o mână de ajutor în zonele afectate, însă deocamdată aşteaptă un răspuns, întrucât numărul voluntarilor este extraordinar de mare.
Fiica medicilor vrânceni Maria şi Constantin Săpunaru, Carmen Tamaş este stabilită de mai mulţi ani în Japonia împreună cu soţul său, Adrian Tamaş, ambii fiind cadre universitare în oraşul Osaka.
Tragedia prin care trece poporul japonez în urma seismului de 8,9 grade pe scara Richter, din data de 11 martie, care a produs răni ce nu se vor vindeca prea curând, nu i-a lăsat deloc indiferenţi pe cei doi soţi, deşi la Osaka cutremurul s-a simţit puţin.
Fără să se gândească vreo secundă să „dezerteze", să se urce în avion şi să vină în România, aceştia au deschis o acţiune umanitară, punând în vânzare câteva cântece compuse de Adrian Tamaş şi de un prieten de-al său, urmând ca banii obţinuţi timp de un an din vânzarea muzicii să fie donaţi în totalitate Cruci Roşii din Japonia pentru victimele cutremurului.
„Soţul meu predă engleza şi este traducător de chineză, japoneză şi engleză, deci nu este muzician profesionist, dar în timpul liber şi-a dezvoltat o pasiune pentru muzica pop-rock, înregistrând câteva compoziţii. Cu acestea are acum ocazia de a face o faptă bună pentru Japonia, punându-le în vânzare. Avem foarte mulţi prieteni în toată lumea, care ne vor ajuta să popularizăm această acţiune, pentru a strânge cât mai mulţi bani pentru Japonia", ne-a declarat Carmen Tamaş.
Donaţii de patru euro
Albumul, care conţine patru melodii şi care poate fi descărcat de pe internet, costă patru dolari, însă cei interesaţi pot descărca şi o singură melodie, pentru un dolar.
„Măcar atât putem face şi noi pentru o ţară care ne-a dăruit enorm. De altfel, ne-am înscris şi ca voluntari pentru echipele din străinătate care muncesc în zonele afectate, însă deocamdată numărul de voluntari de aici este extraordinar de mare şi vom aştepta să fim contactaţi", precizează Adrian Tamaş.
Cei doi soţi vorbesc şi despre starea de spirit actuală a poporului japonez greu încercat. "Nimeni nu e panicat, toţi sunt îndureraţi şi suferă pentru cei care au murit şi toţi îşi doresc din răsputeri să ajute cumva. Cred că e greu să realizezi, dacă nu trăieşti aici, ce tărie de caracter au aceşti oameni. În urmă cu două zile a avut loc la templul de lângă casa noastră ceremonia anuală a echinocţiului de primăvară, în cadrul căreia sunt pomeniţi cei dispăruţi. Când preotul, un domn sobru, a menţionat victimele cutremurului, am văzut că nu şi-a putut opri lacrimile. Este vorba despre un templu bogat, cu enoriaşi înstăriţi, care au donat sume importante, deci nu era nevoie de trucuri ieftine pentru a-i convinge să dea o mână de ajutor celor aflaţi la nevoie. În acel moment am înţeles starea de spirit din Japonia: nimeni nu vrea să fugă spre locuri mai sigure, ci dimpotrivă, spre centrul dezastrului. Simbolic vorbind, toată ţara este în doliu, în mod discret, fără surle şi trâmbiţe, însă cu atât mai autentic", ne spune Carmen Tamaş.