Medierea, un eşec în procesele penale. Judecător: „Românii au aşa un talent conflictual genetic“

Judecătorii sunt obligaţi înainte de începerea proceselor să-i informeze pe justiţiabili că îşi pot rezolva litigiile şi prin intermediul medierii.

În urmă cu mulţi ani, Codul de Procedură Penală venea cu o noutate în domeniul justiţiei, şi anume introducerea instituţiei medierii, pentru două categorii de infracţiuni.

O primă categorie era cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor şi victimă ducea la împiedicarea începerii sau desfăşurării procesului penal.

A doua categorie era cea pentru care acordul de mediere putea constitui un element ca procurorul să renunţe la urmărirea penală şi să acorde infractorului un termen de 9 luni în care să îndeplinească obligaţiile asumate prin acord.

Modificările au avut în vedere faptul că instanţele de judecată sunt sufocate de procese, iar această nouă instituţiei ar putea duce la degrevarea tribunalelor. Practic, judecătorii sunt obligaţi înainte de începerea proceselor să-i informeze pe justiţiabili că îşi pot rezolva litigiile şi prin intermediul medierii.

După opt ani de la introducerea acestei prevederi, În Vrancea niciunn proces penal nu s-a rezolvat prin mediere. Şi se pare că nici nu se va întâmpla acest lucru.

„Mediere s-a încercat şi pe vremea comuniştilor. Erau acele comisii de împăciuire. La ţară mai funcţionau pe vremea aceea, pentru că în comisie erau oameni mai în vârstă, îţi era ruşine de ei şi te împăcai până la urmă pe o insultă, pe o calomnie, pe o lovire simplă. Eu nu ştiu ce poate să medieze o persoană între victima unui viol şi un violator. Nici între hoţ şi păgubaş nu văd să se facă o mediere. Românii au aşa un talent conflictual genetic. Nu cred că se va termina un proces penal prin mediere”, a declarat pentru „Adevărul“ un magistrat cu experienţă, judecătorul Costică Diţă (50 ani) de la Tribunalul Vrancea.

Ce spune Noul Cod de Procedură Penală despre mediere

Dreptul la un mediator se comunică părţilor şi subiecţilor procesuali principali înainte de audiere. 

Există în continuare posibilitatea ca victima şi infractorul să încheie înţelegeri cu privire la pretenţiile civile, fie direct între ele (tranzacţie), fie prin intermediul unui terţ (mediere civilă în procesul penal). 

În latura civilă a procesului aceasta va duce la soluţionarea acţiunii civile potrivit voinţei părţilor, iar în latura penală a procesului va constitui un element ca judecătorul să dispună renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, suspendarea condiţionată a executării pedepsei, ori să reţină circumstanţe atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime şi chiar să dispună liberarea condiţionată a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei.

Vă mai recomandăm:

Judecătorii focşăneni, îngropaţi în dosare. Ei judecă peste 1000 de cauze pe an

Corpului Profesional al Mediatorilor din judeţul Vrancea vrea mediatori în fiecare primărie, astfel încât oamenii să nu mai ajungă la judecată