Masonii Focşaniului, contribuţie decisivă la dezvoltarea economică şi culturală a oraşului sfârşitului de secol XIX şi început de secol XX
0După realizarea „Micii Uniri” de la 1859, în oraşul Focşani s-a dezvoltat o activitate francmasonică extrem de activă, prin oamenii cei mai de seamă ai oraşului.
La sfârşitul secolului XIX, fostul judeţ Putna începea să capete un rol important prin oamenii acestor locuri în lojile francmasonice româneşti.
Profesorul păncean Bogdan Constantin Dogaru, un cercetător al istoriei francmasoneriei din Vrancea, a studiat mult prin arhive şi a descoperit că prima lojă francmasonă atestată documentar în fostul judeţ Putna a fost „Loja Aurora”, constituită pe 3 decembrie 1880, sub obedienţa Marii Loje Naţionale Române.
„Primul ei maestru venerabil a fost dr. C. Georgescu. Ceilalţi demnitari au fost: T. Velianu-prim supraveghetor, C. Hariton-al doilea supraveghetor, C. Vlădescu-orator, R. Demetrescu-secretar, J. Mossor-trezorier, N. Papasolu-ospitalier, I. Haret-maestru de ceremonii şi S. Feldman-custode. Deşi se dorise ca Orientul Focşani, „Cuibul unirii”, să aibă cea mai ilustră lojă, începutul dominat de pasiuni se va dovedi deosebit de dificil”, scrie Bogdan Constin Dogaru într-o lucrare dedicată francmasoneriei din judeţul Vrancea.
Astfel, potrivit acestuia, în anul 1882, doctorul Ion Macridescu formează împreună cu alţi masoni din judeţ o altă lojă, „Unirea”, tot la Focşani, dar sub obedienţa Marelui Orient din Roma-Italia.
Unul dintre iluştrii francmasoni care s-au implicat în mod direct în viaţa publică a Focşaniului a fost şi Rachtivan Savel, profesor de matematică la Liceul Unirea, fondator în 1895 al celui de-al doilea grup de ştiinţe ezoterice ce s-a constituit în România după introducerea Ordinului Martinist.
”Rachtivan Savel, profesor la Liceul Unirea, va avea iniţiativa înfiinţării unei societăţi de ajutorare a elevilor săraci care aveau rezultate bune la învăţătură. Renumitul dascăl va promova mai ales dezvoltarea învăţământului, fiind un cunoscut editor de manuale şcolare”, mai precizează Bogdan Constantin Dogaru.
Din rândul masonilor militari din Focşani se disting maiorul Gheorghe Pastia, renumitul filantrop care a construit din banii săi două monumentale clădiri, practic astăzi cele mai importante edificii culturale din Focşani, Ateneul Popular şi Teatrul Municipal, ambele purtându-i numele.
Tot în perioada sfârşitului de secol XIX s-au remarcat ca deosebit de active ordinele şi societăţile fraterne evreieşti, una dintre acestea fiind Loja „Instrucţiunea” din Focşani, care conducea practic comunitatea israelită din oraş, dar întreţinea şi Şcoala Primară Israelită de Băieţi.
„Nu întâmplător a fost ales Focşaniul ca loc al desfăşurării Congresului Sionist, oraşul fiind pentru români un simbol al Unirii din 1859, dorindu-se a fi un exemplu şi pentru evrei. Din documentele de arhivă aflăm faptul că „Instrucţiunea” îşi sprijinea coreligionarii pentru a obţine drepturile cetăţeneşti, pe elevii evrei săraci şi împărţea gratuit lemne de foc populaţiei nevoiaşe. Este evidentă importanţa covârşitoare pe care au avut-o lojile francmasonice, ordinile iniţiatice şi societăţile fraterne, fie ele româneşti sau evreieşti, la îmbunătăţirea situaţiei materiale şi sanitare a oropsiţilor, dar mai ales la propăşirea culturală şi spirituală a societăţii putnene”, concluzionează profesorul Bogdan Constantin Dogaru.
Alături de cei menţionaţi mai sus, printre masonii celebri ai Vrancei îi regăsim pe scriitorul Duiliu Zamfirescu, deputatul de Putna Mihail Kogălniceanu, poetul Grigore Alexandrescu, Ştefan Golescu, mr. Gheorghe Şonţu, magistratul Theordor Ienibace, avocatul Neagu Şt. Dumitru, Herman Freier.
Mai puteţi citi:
FOTO Duiliu Zamfirescu, boierul literaturii române
FOTO: Casele monument ale fostelor personalităţi din Focşani zac în uitare