Hartă teribilă a oraşului Focşani de la 1864, realizată de artistul Carol Popp de Szathmári
0S-au împlinit 150 de ani de la finalizarea cele mai amănunţite hărţi a unui teritoriu românesc, Muntenia , unde putem distinge cu lux de amănunte detalii incredibile din oraşul Focşani, la puţin timp de la Mică Unire.
Povestea acestei realizări începe la anul 1860, când lui Szathmári i se comandă planşele pentru o hartă de detaliu a Munteniei, o lucrare necesară şi o premieră românească, după modelul planşelor realizate de ofiţerii cartografi ai armatei austriece.
Lucrarea a mers încet datorită complexităţii ei, aducându-i artistului numeroase reproşuri, însă a fost până la urmă cromolitografiată la o tipografie din Paris, într-o mie de exemplare, sub supervizarea directă a lui Szathmári.
Pe hartă se observă câteva aspecte interesante: traseul vechiului hotar dintre Principate (linia îngroşată de culoare roşie cu numerele pichetelor de pază de-a lungul ei), grădini numeroase de culoare verde intens, deci spaţiu ecologic mult mai întins ca acum, puţine case (pe unde sunt punctele roşii), linia de telegraf şi de poştă Focşani spre Bucureşti cu bifurcaţia spre Braila (culoare neagră cu semnul apropiat literei T), cam pe unde ar fi acum B-dul Bucureşti. Se mai vede o linie de telegraf în est care ducea probabil spre Galaţi şi apoi spre Iaşi. Se disting Posta Românească pe la fostul Mopaf şi Posta Moldoveneasca cam pe unde este azi Centrul Elena Doamna precum şi Lunca de la Mândreşti, balta de azi.
Charta României meridionale - 1864 - charta1864.ro
Charta 1864 on Google Earth - charta1864.ro
"Localităţile învecinate oraşului nu erau Câmpineanca şi Goleşti ca acum ci Floreşti şi Ceardac, iar în nordul oraşului se aflau Viile de la Amorţitu. În zona actualului Crâng Petreşti se găsea Ospetăria Amorţitu, un arhaism al cărui sens poate fi uşor bănuit, semnificând loc de recreere, terasă, cârciumă sau ceva de acest gen, poate strămoşul vestitei Căprioare de azi. Se mai disting Cacaina în nordul oraşului şi alte vreo două gârle prin localitate, ape foarte utile în acele vremuri pentru grădini, incendii, animale. Între Focşani şi Ceardac nu existau unităţi militare, Mausoleu, cartier Focşani Sud, totul era un întins islaz pentru nevoile cirezilor de animale, care pe vremuri se creşteau chiar şi de către locuitorii târgului Focşani. Nu exista cale ferată, singurul semn de modernitate reprezentându-l telegraful introdus de vreo zece ani, la data întocmirii hărtii, de către austrieci în timpul războiului Crimeei. Aceasta invenţie, mare pentru acele vremuri , i-a lăsat pe focşăneni muţi de uimire, căci aflau ştirile de la Bucureşti sau chiar din Europa aproape instant şi nu că până la anul 1850, cu întârziere de luni de zile sau chiar ani. Telegraful, un fel de strămoş al Internetului de azi, a grăbit şi introducerea liniilor telefonice precum şi alte invenţii care au transformat radical societatea, dar au adus pe lângă multă bunăstare şi câteva deficienţe majore între care putem aminti poluarea şi multe altele", spune istoricul Florin Dârdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.
În concluzie, harta vizionarului Szathmari, deşi puţin rudimentară, a reprezentat pentru acele timpuri o performanţă care apare şi pentru vremurile de azi ca o mare realizare.
Mai puteţi citi:
FOTO Focşaniul acum 100 de ani, în imagini şi fapte