FOTO VIDEO „Dansul morţii”, ritual de Anul Nou la Nereju
0Şi în comuna Nereju, localnici se maschează încă din noaptea de Revelion şi, organizaţi în cete, merg cu plugul din casă în casă.
În prima zi din an are loc o paradă în cadrul căruia mascaţii pun în scenă unul dintre cele mai renumite dansuri tradiţionale româneşti, ”Chipăruşul”.
„În urmă cu 50 de ani dansul măştilor, cunoscut drept „Dans al morţii” sau „Chipăruşul” era nelipsit de la priveghiuri, însă acum s-a transformat într-un obicei specific Anului Nou. De asemenea, pe vremea străbunicilor, în noaptea de Anul Nou mascaţii care voiau să îşi răzbune toată duşmănia se băteau între ei, dar în ultima perioadă această datină este mai rar întâlnită”, explică Pavel Lupaşc, unul dintre locuitorii comunei Nereju, care confecţionează măşti de moş, babă, capră sau urs.
Acest ritual de înmormântare era practicat la nivelul comunităţii încă din perioada precreştină, fiind transmis din generaţie în generaţie până în zilele noastre. În timpul priveghiului, doisprezece bărbaţi cu feţele acoperite de măşti tradiţionale (confecţionate din piele de animale sau din lemn) jucau în faţa casei celui decedat. Dansatorii erau aşezaţi unul în spatele celuilalt, legaţi cu un lanţ - „lanţul vieţii”.
Însoţiţi de sunetele inconfundabile ale fluierului, ocarinei, cavalului, cobzei şi ritmul dinamic al tobei, taraf specific acestei subzone etnofolclorice, mascaţii dansau şerpuind în jurul focului, sărind din cand în când peste acesta. Trecerea prin foc simboliza momentul purificării, al curăţirii sufletului celui decedat înainte de a păşi în lumea veşnică.
Se rosteau câteva strigături premergătoare dansului macabru, în conţinutul cărora omul era asemănat ”pomului”, simbol al vieţii în continuă evoluţie, în ascensiune spre cer, spre „lumină”, evocând verticalitatea perpetuă. Jocul în jurul “focului purificator” marca în cadrul ceremonialului de trecere momentul despărţirii de cel „plecat”.