FOTO VIDEO Crucile de gheaţă aduse la rang de opere de artă pentru Bobotează. „Meşterii au lucrat în două schimburi“
0Meşterii din zona montană a judeţului Vrancea au cărat blocuri de gheaţă în curţile bisericilor, unde le-au şlefuit şi le-au împodobit de sărbătoarea Bobotezei.
Credincioşii din mai multe comune din zona montană a judeţului Vrancea au asistat duminică, 6 ianuarie, la slujba de sfinţire a apelor, cunoscută în popor drept sărbătoarea de Bobotează.
Enoriaşii au fost întâmpinaţi la biserici de un ansamblu de sculpturi de cruci în gheaţă, lucrări care aparţin unor meşteri locali şi crucile sunt confecţionate din apa îngheţată a râului care le traversează localităţile
La Prahuda, sătenii au realizat nu mai puţin de trei cruci din apa îngheţată pârâului Teleajen.
Ei au cărat cu căruţele blocurile de gheaţă până în curtea bisericii, unde le-au şlefuit şi le-au împodobit de sărbătoare.
Meşteşugul l-au învăţat de la strămoşi, iar munca şi opera le-au fost binecuvântate de preotul satului.
Crucile au fost sfinţite de preot şi admirate de toată suflarea satului, iar sătenii au luat agheasmă pentru acasă. Ei vor stropi cu apa sfinţită casele, pomii, animalele şi păsările din gospodării.
Cruci din gheaţă au fost confecţionate şi la Năruja. La biserica din satul Podul Nărujei, cu hramul Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, enoriaşi pricepuţi au confecţionat adevărate opere de artă.
La biserica unde păstoreşte preotul Vasile Bratie, în ziua de Ajun a Bobotezei au fost confecţionate cruci de gheaţă, sfeşnice şi, bineînţeles, masa de gheaţă, iar printre cei care au ajutat la şlefuire s-a aflat şi părintele Bratie.
Tot din Năruja au fost aduse blocuri de gheaţă şi la Ireşti, în comuna Vidra.
“Blocurile de gheaţă aduse de la Năruja, mulţumită părintelui Vasile Bratie şi celor doi nărujeni minunaţi care ne-au ajutat enorm, au prins forme şi utilitate creştină prin dragostea şi măiestria ireştenilor ce au împrumutat mâinile Lui Dumnezeu, uitând de frig, vânt, picioare şi spinări înţepenite Felicităm echipele noastre de ireşteni care au lucrat în două schimburi la extracţie, transport, manipulare şi la modelare, căci ceea ce este frumos, place şi Domnului”, potrivit părintelui Ionel Miron.