FOTO Stâlpul care delimita România de Austro-Ungaria la 1888, găsit accidental în Munţii Vrancei. Ce importanţă ar putea avea descoperirea

În Munţii Vrancei, în punctul numit Piatra Scrisă, profesorul de geografie Florin Roman a făcut o descoperire interesantă şi importantă, care poate face lumină în necontenitele conflicte dintre vrânceni şi covăsneni pentru o suprafaţă de peste 4.000 de hectare de pădure.

Este vorba despre un stâlp de frontieră care delimita pe vremuri graniţa dintre România şi Austro-Ungaria, la 1887-1888.

Disputa pentru păduri despre care covăsnenii spun că le aparţin este foarte veche, de peste 100 de ani, cu zeci de procese, unele încă pe rol, tema fiind hotarul dintre obştile vrânceneşti şi cele din judeţul Covasna, anume Breţcu şi Ojdula.

Hotarul respectiv a fost negociat de multe ori până la Marea Unire din 1918, în diferite tratate, iar după aceea a făcut obiectul de judecată a zeci de procese desfăşurate până la cele mai înalte instanţe.

De aceea, descoperirea profesorului Roman aduce noi şanse de a se pune capăt acestor conflicte.

FOTO: Florin Roman

“Am dat de bornă cu totul întâmplător şi am avut o foarte mare emoţie, pentru că atunci când eram copil, pe la jumătatea anilor 50, am văzut ceva identic la gura pârâului Goru şi în înţelesul şi limbajul oamenilor din acea vreme ei foloseau toponimul <<stâlpul de fier>>. Mi-a rămas în minte treaba asta. Exact pe partea opusă a acelui stâlp am văzut şi rămăşiţele unui pichet de graniţă, construit din piatră cioplită”, potrivit profesorului Florin Roman.

Muzeul Vrancei, pe baza documentaţiei făcute de un istoric de la Arhivele Vrancea, cercetează această bornă.

“Borna este marcată cu un X şi mai apare un înscris H1. Eu cred că este vorba despre prima frontieră cu Ungaria, PF 118, caz în care această bornă are cel puţin 200 de ani”, apreciază profesorul Florin Roman.

La iniţiativa unui grup civic din Vrancea, geograful a fost săptămâna trecută ghid pentru mai mulţi tineri care au dorit să ajungă la această bornă de hotar, în cadrul unui proiect dedicat Centenarului României Moderne.

Profesorul Florin Roman spune că a recomandat autorităţilor să aducă borna din munţi şi să o amplaseze la Mausoleul din Mărăşeşti, având în vedere că s-a împlinit un secol de la marile bătălii din Primul Război Mondial, iar anul acesta este Centenarul Marii Uniri, borna putând să răspundă foarte bine ca argument istoric pentru cele două evenimente

Istoria conflictelor

După cum se ştie, acel perimetru a fost necontenit în conflict, de pe vremea când România se învecina cu Monarhia Austro-Ungară, poate chiar mai demult, de pe vremea Regatului Ungariei şi a Principatului Transilvaniei. Tot timpul, mocanii vrânceni au dus adevărate lupte pe viaţă şi pe moarte pentru a şi apăra proprietatea lăsată de Ştefan cel Mare.

FOTO: Arhivele Naţionale Vrancea

Iar procesele au curs cu sutele în tot acest timp, dar dreptatea nu a fost atribuită în totalitate unei părţi sau alteia. Este interesantă o hotărâre judecătorească din anul 1929, dată la Judecătoria Mixtă Târgu Secuiesc:

“Admite acţiunea intentată de Societatea Anonimă Forestieră Oituz cu sediul în Braşov contra paratei, Obştea comunei Tulnici şi obligă obştea pârâtă să lase pădurea în litigiu, conform schiţei de la dosar, în liberă şi paşnică posesie a reclamantei şi să înceteze orice act de tulburare a posesiei asupra acestei păduri. Obligă pe pârâta să plătească reclamantei lei 250.000 cheltuieli de judecată în termen de 15 zile sub sancţiunea execuţiei”, se arată în decizie.

Istoricii spun că a  cântărit enorm în această hotărâre schiţa graniţei stabilită prin convenţia internaţională încheiată între România şi Austro-Ungaria în Bucureşti la 7 decembrie 1887 şi ratificată prin Legea XIV din 1888.

“Sentinţa nu a fost definitivă, astfel că procesele au continuat, indecis, până la instalarea regimului comunist. După 1990 lupta a reînceput şi s-a desfăşurat pe la diferite instanţe din ţară, sentinţele pronunţate lăsând lămurită parţial problema, întrucât fiecare dintre părţi crede că dreptatea îi aparţine. Poate noul indiciu găsit ar face mai multe lumină în mijlocul acestei probleme”, este de părere istoricul Florin Dîrdală.

FOTO: Arhivele Naţionale Vrancea