FOTO Imobil de importanţă istorică, în paragină. Cum arată casa în care s-a ascuns liderul comunist Gheorghiu Dej după ce a bătut un poliţist

Imobilul a aparţinut unor negustori din perioada interbelică şi este gata să se prăbuşească. Casa a scăpat ca prin minune demolărilor comandate de Ceauşescu.

La Focşani, pe strada Mărăşeşti nr. 40, există o căsuţă, astăzi părăsită, care stă sprijinită în mai mulţi pari de lemn şi dă semne de prăbuşire.

Este o locuinţă care face parte din vechiul peisaj al oraşului şi care a reuşit să înfrunte timpurile sălbaticilor demolări ordonate de Ceauşescu. Casa, care nu este monument istoric, a fost proprietatea unor mici negustori din oraş, care au avut un fiu, pe nume Gherghiţă, coleg de armată cu fostul lider comunist Gheorghe Gheorghiu Dej (1901-1965).

Acesta a făcut trei ani de armată la Regimentul 3 Pionieri-Focşani, de unde a ieşit cu gradul de sergent. După armată, Dej a lucrat ca montator de maşini la Atelierele CFR Galaţi.

În anul 1930 acesta s-a înregimentat în Partidul Comunist Român, remarcându-se prin revolte muncitoreşti. Cam în aceeaşi perioadă, Dej a poposit la Focşani, în căsuţa amintită mai sus, povestea fiind relatată de un publicist al vremurilor vechi, I.M. Dumitrescu, în câteva înseamnări aflate spre păstrare la Arhivele Naţionale Vrancea.

“Aici, la casa asta, într-o noapte rece, umedă, tristă, biciuită de crivăţul sfârşitului de toamnă, s-a oprit un drumeţ ostenit, lihnit de foame, plin de obidă în suflet, care a bătut la poarta zăvorâtă.
Cine-i?
-Om bun! Eu sunt frate Georgică.
-Fii binevenit. Stai, îţi dau drumul îndată.
Şi uşa grea a bătrânei s-a deschis în  lături ca să intre drumeţul urmărit de stăpânirea jandarmilor, a poliţiei, a siguranţei generale a statului.
-Ce te aduce la casa noastră Gheorghiţă, frate?
-Necazurile şi alte nevoi. Am fugit de la Galaţi de sub paza poliţiei şi-n graba fugii am doborât la pământ cu pumnii încleştaţi pe vajnicul comisar, care mă torturase în beciurile poliţiei. Sunt copoiii pe urmele mele. Nu trebuie să stau prea mult aici. Vreau un loc mai ferit”, consemnează I. M. Dumitrescu povestea auzită de la proprietarul casei.

Ulterior, Gheorghiu Dej a fost mutat în casa de la ţară a colegului său de armată, unde a stat ascuns până s-au linişti lucrurile. Publicistul îşi încheie consemnarea din anul 1962 cu următoarele concluzii.

“Vremea a trecut, întocmirile lumii s-au schimbat. Bărbatul aciuiat altădată la casa din marginea târgului de roade vrâncene este astăzi căpetenia statului, primul secretar al Partidului Muncitoresc Român, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu Dej”.

Ca şef al statului, Gheorghiu Dej nu a ajutat deloc oraşul care i-a oferit protecţie cândva.

“Când a ajuns şeful statului, l-a întrebat un focşănean de ce nu are mai multa grija faţă de oraşul în care s-a ascuns o perioadă şi de ce nu face investiţii aici cum a procedat la Galaţi , Bacău, Oneşti. Dej a replicat că nu face aşa ceva deoarece oraşul era plin atunci de burghezi şi evrei, pe care ori nu-i suporta ori se temea de ei”, ne spune istoricul Florin Dîrdală.

Cine a fost Gheorghiu Dej?

Gheorghe Gheorghiu-Dej (născut Gheorghe Gheorghiu) a fost liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa şi preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române.

În 1936 este ales membru al PCR, devenind lider al facţiunii din închisori a partidului. Dat fiind statutul său de lider comunist de frunte, este transferat în lagărul de la Târgu Jiu în timpul regimului lui Ion Antonescu, aici petrecându-şi cea mai mare parte a detenţiei în timpul celui de-al doilea război mondial.

Gheorghiu Dej a murit în 1965, de cancer la ficat. Au existat numeroase zvonuri cu privire la o iradiere intenţionată în timpul ultimei sale vizite la Moscova.