Drumul Naţional 2N Mărtineşti-Bogza, ruşinea CNADNR. Pe drumul de pământ şi echipa de la Google Maps s-a împotmolit

Judeţul Vrancea este traversat de una dintre cele mai lungi reţele de drumuri naţionale din România, respectiv 516 km.

Un sfert din aceste drumuri nici măcar nu ar trebui clasificate la categorie de drumuri naţionale, întrucât nu îndeplinesc condiţiile cerute de lege. Adică, benzi de circulaţie mai late de 3,5 metri, fiecare cu acostament şi şanţuri de scurgere, nemaivorbind de faptul că este obligatoriu să fie asfaltate.

Cea ce nu este cazul Drumului Naţional 2N Mărtineşti-Jitia, pe segmentul Mărtineşti-Bogza, în lungime de 10 kilometri, care leagă comunele Sihlea de Tătăranu. Acest drum este considerat ruşinea Vrancei, pentru că este printre ultimele drumuri de pământ din România secolului XXI.

Dacă până acum 12 ani, când era la Consiliul Judeţean, autorităţile nu priveau cu interes repararea sa, odată clasificat ca drum naţional lucrurile au mers şi mai prost, în sensul că nu a beneficiat de nici un fel de lucrare de cosmetizare, degradându-se continuu.

Prin urmare, şoferii nici nu au curaj să mai circule pe el, nu din cauză că le este frică de panoul care îi anunţă că drumul este închis circulaţiei publice, ci pentru că la orice ploaie riscă să rămână împotmoliţi. Doar tractoarele şi căruţele îşi mai fac cărare pe el, în drum spre terenurile agricole, care înconjoară de o parte şi de alta nefericitul drum naţional.

Chiar şi echipa de la Google Maps, care a venit în anul 2012 să fotografieze zona, a renunţat să mai meargă pe el, ultima fotografie postată de pe acest drum fiind o baltă uriaşă (foto jos).

Viceprimarul comunei Tătăranu este revoltat de starea acestui drum care îi obligă pe şoferi să ocolească 45 de kilometri dacă vor să ajungă de la Mărtineşti la Bogza sau invers.
“Acest drum este o ruşine a Companiei de Drumuri Naţionale, pentru că în această stare este de ani de zile. Practic nu se poate circula, iar noi am făcut nenumărate demersuri, fără nici un rezultat”, spune Dumitru Bălan, viceprimarul din Tătăranu.

Şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi declara încă din vara anului trecut că acest drum urma să intre în septembrie 2015 într-un program de balastare, menţionând că în final se va ajunge şi la asfaltare. Ceea ce nu s-a întâmplat nici în ziua de astăzi.

Explicaţie este simplă: „Fiind drumuri declasificate, din drumuri judeţene în drumuri naţionale, nu sunt drumuri de tranzit şi nu merită să fie catalogate drept drumuri naţionale. Bani de reparaţii şi modernizări se dau pentru drumurile prioritare”, ne-a declarat sub rezerva anonimatului un specialist în drumuri.

Cum menţionam la început, Vrancea are mai multe drumuri declarate abuziv ca drumuri naţionale, iar acest lucru se vede cel mai bine iarna, când sunt ninsori, Vrancea figurând cu cele mai multe drumuri naţionale închise din această cauză.

Drumurile au fost trecute la Compania Naţională de Drumuri printr-o hotărâre de guvern din anul 2004, gândită de fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea şi preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan. Dacă ar fi rămas la Consiliul Judeţean, ar fi putut fi reabilitate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, care s-a derulat cu bani de la Ministerul Transporturilor.