De unde vine expresia „Patul lui Procust“

Legenda i-a oferit prilejul unui cunoscut romancier român să scrie o carte care a devenit bibliografie obligatorie pentru elevii de liceu.

Procust a fost un personaj din mitologia greacă, fiul lui Poseidon, care şi-a făcut o faimă sinistră prin procedeul său diabolic de tortură. 

Bandit la drumul mare, originar din Atica, o regiune a Greciei, acesta era înzestrat şi cu o forţă incredibilă, care-i folosea pentru a ataca călătorii pe drumul dintre Atena şi Megara.

El îşi făcuse un obicei din a-şi tortura victimele, folosindu-se de două paturi din fier, unul mai mare şi altul mai, pe care îşi întindea victimele. 

“Dacă trupurile lor erau prea lungi, el le reteza picioarele, ca să încapă în patul cel mic. Dacă dimpotrivă victimele erau oameni scunzi, Procust le scotea picioarele din încheieturi şi le trăgea până atingeau măsura patului cel mare”,potrivit Dicţionarului de cuvinte, expresii, citate celebre.

În oricare din situaţiile prezentate, deznodământul era moartea călătorului ghinionist.

Cel care a reuşit să-i vină de hac lui Procust  a fost Tezeu, războinicul şi eroul atenian, care l-a ucis pe tâlhar prin acelaşi supliciu.

Metaforic, „Patul lui Procust” a devenit simbolul practicilor abuzive de încadrare a oamenilor, a gândirii şi simţămintelor lor, în anumite tipare prestabilite şi este folosită atunci când vorbim de incompatibilităţi între oameni.

Aceasta i-a servit scriitorului Camil Petrescu pentru romanul care poartă titlul “Patul lui Procust”, scris în anul 1933.