De ce şampania de Panciu este proclamată drept cea mai bună băutură spumantă din România. Secretul din hrubele din vremea lui Ştefan cel Mare

Vinul spumant produs la Panciu urmează un proces migălos înainte de a ajunge pe masa consumatorilor din toată lumea.

În anul 1958, în Vrancea s-a destupat prima sticlă de şampanie de Panciu, iar un deceniu mai târziu celebrele hrube, cunoscute sub numele domnitorului Ştefan cel Mare, au început să fie populate cu butelii de şampanie pentru învechire.

În anii buni, aici au fost păstrate aproximativ 200.000 de sticle de şampanie fabricate de cunoscuta firmă SC Veritas Panciu SA, care astăzi traversează un moment mai nefericit.

Firma duce însă mai departe tradiţia producerii acestei băuturi după metoda Champanoise şi nu întâmplător şampania de Panciu se află la loc de cinste în magazine.

Spumantul, o adevărată comoară

Vinul spumant de Panciu urmează un proces migălos înainte de a ajunge pe masa consumatorilor. Vinurile de calitate superioară sunt selectate şi ţinute până la doi ani la fermentare, în sticle, în încăperi cu o temperatură constantă de 15 grade Celsius, cum este cea din interiorul hrubelor.

Procesul de fabricare a vinului spumant este unul destul de complex, însă rezultatele sunt pe măsură.

„După o perioadă de un an de fermentare în interiorul hrubelor, la o temperatură de 10 - 12 grade Celsius, fiecare sticlă se roteşte o optime spre dreapta pentru coborârea drojdiei în dop. Apoi, sticlele sunt introduse în şampagen, la minus 20 de grade Celsius pentru ca drojdia, odată îngheţată, să se poată îndepărta cu uşurinţă, după care se adaugă diferite arome pentru obţinerea sortimentelor sec, demisec sau demidulce. Acum, acest procedeu este mult mai rapid, deoarece aproape totul e automatizat, în comparaţie cu anii '80, când volumul de muncă era considerabil mai mare", potrivit  Genovevei Ivanciu, angajată a societăţii.

Şampania produsă în Podgoria Panciu acoperă cele mai pretenţioase gusturi şi aşteptări, căci aici găsim şi şampanie albă şi rose, dar şi şampanie roşie.

Potrivit producătorilor, şampania albă este un ansamblu de minimum trei soiuri de vin diferite: unul dominant, Sauvignon Blanc, care conferă şampaniei albe fineţe şi vioiciune, o treime Pinot Gris, care îi dă acesteia putere şi gust profund şi, în completare, Fetească Albă, cea care oferă prospeţime şi fructuozitate. Şampania roşie este tot un cupaj din trei vinuri: Pinot Noir, Merlot şi Fetească Neagra.

Toate sticlele de şampanie sunt ţinute la învechit în beciurile existente pe teritoriul Podgoriei Panciu.
Hrubele păncene reprezintă un punct de interes pentru zeci de mii de turişti atât din ţară, cât şi de peste hotare, în special din Germania, Franţa, Spania şi ţările nordice.

Construirea hrubelor este atribuită voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, acestea fiind descoperite în 1949.

Legenda spune că hrubele au fost vizitate de două ori de Ştefan cel Mare, acesta fiind locul unde domnitorul sărbătorea alături de ostaşii săi.

Nu există dovezi că hrubele au fost săpate la ordinele marelui voievod, dar toată lumea din Panciu, şi nu numai, le asociază numelui său.

În Primul Război Mondial, acestea au avut rol militar, fiind folosite ca depozite de muniţie. Chiar dacă au fost bombardate şi acoperite cu pământ, ulterior au fost redescoperite şi puse în valoare.

În 1949 s-a realizat şi instalaţia de electrificare a acestora, hrubele fiind transformate în spaţii pentru păstrarea vinurilor.