Cum se prepară ouăle româneşti pe canapea sau cârnaţii de porc cu piure de mazăre, delicatese de Crăciun în anii '40

Masa de Crăciun de acum 75 de ani nu era foarte bogată ca astăzi, dar gospodinele îşi dădeau silinţa să compenseze cu feluri de mâncare noi.

Şi în anii întunecaţi din preajma celui De-al Doilea Război Mondial românii erau preocupaţi de masa de Crăciun. În genere, populaţia din mediul rural aştepta cu nerăbdarea sărbătoarea Crăciunului, întrucât, se ştie, la ţară, se respecta cu stricteţe postul care ţinea 40 de zile.

Astfel că oamenii îşi tăiau porcul din bătătură şi pregăteau din el, ca şi astăzi, cârnaţi, caltaboşi, şunci, fripturi şi alte bunătăţi tradiţionale. La oraş, lucrurile erau puţin diferite, iar fiecare gospodină voia să pună pe masă ceva nou, care să încânte şi ochiul, dar şi să facă deliciul soţului, copiilor şi invitaţilor la masă.

În acest sens, revistele care apăreau în acea perioadă ofereau pe lângă informaţiile care stârneau interesul populaţiei, şi reţete culinare pentru masa de Crăciun, oferite de cititoarele publicaţiei. Am extras câteva din reţetele pentru Crăciunul 1940, din revista „Realitatea Ilustrată“, apărută în Ajunul Crăciunului 1940.

Cârnaţi de porc cu piure de mazăre, gătiţi pentru şase persoane

“Ingrediente: 1 kg de mazăre uscată, o lingură mare de unt, o ceapă, o foaie de dafin, cimbru, sare piper. Puneţi mazărea într-o cratiţă, acoperiţi cu apă rece, adăugaţi sarea, piperul, ceapa, cimbrul, foaia de dafin. Acoperiţi cratiţa. Lăsaţi să dea în clocot, apoi să stea pe foc mic aproape o oră.

Pasaţi totul prin sită, cu ajutorul unui făcăleţ. Dacă piureul este prea gros, subţiaţi-l cu vreo două linguri de supă de legume. Puneţi totul într-un castron cu unt sau altă grăsime, săraţi, piperaţi. Amestecaţi mereu spre a încorpora untul sau grăsimea. Întindeţi pureul pe un platou şi deasupra aranjaţi cârnaţi fierţi în apă sărată sau prăjiţi. Pentru ca să nu crape, înţepaţi-i cu furculiţa înainte de a-i fierbe sau prăji”.

Şi în acele vremuri, curcanul reprezenta o alternativă la carnea de porc, astfel că pregătirea acestuia cerea timp, dar rezultatul era cel scontat.

Curcan cu orez, pentru şase persoane

“Un curcan de două kilograme, o lingură mare de unt, doi morcovi, un nap, două bucăţi de preaz, ceapă, un buchet de verdeaţă, 2 ceşti mari de orez, o lingură de făină, două gălbenuşuri de ou, piper, apă clocotită. Jumătate din cantitatea de unt o puneţi într-o tigaie, lăsaţi să se topească, puneţi curcanul să se rumenească foarte puţin, acoperiţi-l tot cu apă caldă, adăugaţi legumele spălate şi date pe răzătoare, verdeaţa, sarea, piperul, ceapa. Acoperiţi, lăsaţi să fierbă o oră şi jumătate până la două ore. Totul depinde de timpul cât se înmoaie carnea curcanului. Cu 20 de minute înainte de a fi carnea moale preparaţi orezul. 500 de grame de orez, un litru de apă, 15 grame de sare. Puneţi orezul în apă rece, sărată, după ce în prealabil l-aţi spălat bine în câteva ape. Lăsaţi-l să fiarbă 20 de minute, într-o cratiţă neacoperită. Pentru sos puneţi restul de unt într-o tigaie. După ce s-a topit, puneţi făina, amestecaţi, adăugaţi sosul curcanului, puneţi sare, piper, lăsaţi să fiarbă amestecând timp de 10-15 minute. Puneţi gălnenuşurile de ou într-un castron, turnaţi printr-o sită fină sosul deasupra, amestecaţi binişor.  Dacă vreţi, puteţi adăuga şi zeama unei jumătăţi de lămâie. Pe un pltou aranjaţi frumos orezul  în jurul curcanului, turnând deasupra puţin sos, iar restul îl serviţi în sosieră”.

Dacă curcanul şi carnea de porc erau piesele de bază ale mesei de Crăciun, tot la festinul sărbătoresc gospodinele erau invitate să fie atente şi cu aperitivul. Ochiurile româneşti pe canapea sau souflleul de cartogi cu lapte erau din acest punct de vedere bine venite.

Ochiuri româneşti pe canapea

“Luaţi atâtea ouă câte persoane aveţi la masă. Prăjiţi tot atâtea bucăţi de pâine. Faceţi ochiurile, aruncându-le într-o oală cu apă sărată în care aţi turnat câteva picături de oţet. Lăsaţi-le să se strângă timp de zece minute, sau mai puţin, după cum vreţi să serviţi ochiurile, mai tari sau mai moi. Scoateţi-le cu ajutorul lingurei găurite, cu care luaţi spuma de la supă. Tăiaţi frumos albuşul, de jur împrejur, în aşa fel încât ochiurile să rămână rotunde. Ungeţi feliile de pâine cu unt. Aşezaţi câte un ou pe fiecare şi serviţi, eventual cu varză acră, măsline etc”.

Souflle de cartofi cu lapte

"Fierbeţi cartofii în aburi, cojiţi-i, treceţi-i prin altă sită sau zdrobiţi-i cu ajutorul maşinei speciale pentru piure. Amestecaţi cu lapte cald, sărat, până se face pastă. Spargţi trei ouă, iar gălbenuşurile le turnaţi treptat în cartofi. Adăugaţi două linguri mari cu brânză rasă şi albuşurile bătute spumă. Amestecaţi bine. Ungeţi o cratiţă cu unt şi turnaţi în ea totul. După ce aţi netezit suprafaţa lăsaţi la cuptor douăzeci de minute. Din această pastă puteţi face însă gogoşele pe care le veţi prăji în grăsime încinsă".

Ca desert, dincolo de tradiţionalul cozonac şi fursecuri, masa de Crăciun era completată şi de fructe servite special.

Salată de portocale.

“Curăţaţi şi tăiaţi în felii cinci portocale potrivite. Pudraţi-le abundent cu zahăr şi lăsaţi să se odihnească. Cu cât vor fi făcute mai devreme cu atât vor lăsa sos mai mult. Înainte de a servi adăugaţi un păhărel cu rom sau alt lichior”.

Budincă de orez cu cireşe glasate.

“Puneţi să fiarbă trei minute 300 grame de orez într-un litru şi jumătate de apă, scurgeţi apa, clătiţi cu apă rece. Fierbeţi un litru de lapte cu coajă de portocală. Turnaţi în orez. Adăugaţi 30 grame de unt şi un vârf de cuţit de sare.

Lăsaţi să fiarbă la foc moale, zece minute, adăugaţi 150 grame de zahăr, acoperiţi şi lăsaţi să fiarbă încet. Ungeţi un platou cu unt şi turnaţi conţinutul în el. Puneţi la rece. Formaţi frumos şi garnisiţi cu miez de portocală şi 4-5 cireşe glasate”.