Cum era dotată o ţesătorie modernă acum un secol. Soarta tristă a locului unde a început pionieratul industriei uşoare româneşti

Prima ţesătorie dotată cu mijloace moderne, pe care patronul o dorea superioară atelierelor rudimentare în care trudeau muncitorii, a apărut în România la începutul secolului trecut.

Industria municipiului Focşani se bazează pe confecţii, activitate în care îşi desfăşoară activitatea peste 10.000 de persoane.

 Această activitate are însă o tradiţie veche. Evreii au fost cei care asigurau şi impuneau o semnificativă turaţie a motorului economic al localităţii iar un astfel de exemplu îl pot oferi două familii vechi, pionieri în ale industriei uşoare, Margulis şi Strulovici.

Puţin sunt cei care ştiu că la Focşani a fost înfiinţată la începutul secolului trecut una dintre cele mai moderne ţesătorii ale timpului, pe care patronul o dorea superioară atelierelor rudimentare în care trudeau muncitorii.

"Marguls şi-a căsătorit fata cu un alt evreu, pe nume Strulovici, sânge tânăr, idei noi şi minte îndrazneaţă. Acesta a dat avânt şi forţă afacerii de familie, înmatriculând în 1924 o adevărată fabrică dotată cu opt războaie de ţesut, apoi an de an a venit cu alte utilaje de acest gen până a ajuns la numărul de peste 30 de războaie”, potrivit lui Florin Dîrdală, istoric la Arhivele Naţionale.

Era o firmă importantă, pentru că statul român îi oferea facilităţi speciale pentru o perioadă de maxim 8 ani. 

Este vorba despre scutire de vamă pentru maşini, părţi de maşini şi accesoriile lor necesare atât în cursul functionării,  reducere de transport pe C. F. R., scutiri de impozite şi alte beneficii.

Firma acestuia ajunsese în 1939 la un număr de 84 angajaţi, dintre care 5 de conducere. Din cei 84 de salariaţi, 73 erau români, 10 evrei şi 1 ceh. Odată cu creşterea afacerii, în dotare erau 36 războaie mecanice, un război mecanic Jaquard, cinci maşini de depănat, o maşină răsucit fire, un urzitor, o maşină de sudat. Unitatea înregistra la 3 decembrie 1939 un capital deja mai mare de 3 milioane de lei, cu o tendinţă clar ascendentă.

În noiembrie 1940, Oficiul de Românizare îi dă afară pe toţi evreii din conducerea întreprinderii, deci şi pe deţinătorul ei, Buium Strulovici.

"Imediat după război Buium Strulovici revine şi încearcă să dezvolte în continuare afacerea, dar 11 iunie 1948 vine cu naţionalizarea şi pune punct ultimelor pulsiuni locale de iniţiativă privată. Se instaura luminosul comunism românesc şi lua naştere dictatura <<omului nou>>", potrivit istoricului Florin Dîrdală.

Astăzi, clădirea în care a funcţionat fabrica de confecţii se află în administrarea Colegiului Tehnic Valeriu "D. Cotea" Focşani, dar la începutul acestui an Primăria Focşani a făcut demersuri pentru demolarea construcţiei, spre nemulţumirea organizaţiilor civice, are şi-ar dori transformarea imobilului într-un muzeu al industriei uşoare.