Cum a trăit Mihai Eminescu, fiu de antiunionist convins, momentul de la 24 Ianuarie 1859. „Ura, trăiască Unirea!“

Deşi avea doar 9 ani, Mihai Eminescu era familiarizat cu situaţia politică a ţării, fiind în opoziţie cu tatăl său, un antiunionist convins.

Marele poet Mihai Eminescu a avut aceste convingeri unioniste chiar din copilăria sa. Avea doar 9 ani când, elev fiind la Şcoala Greco-Orientală din Cernăuţi, numită "National Hauptschile", avându-l profesor pe marele patriot Aron Pumnul, Eminescu era familiarizat cu dragostea faţă de românism, insuflată de către dascălii săi. 

Tatăl său a ţinut neapărat ca Mihai să urmeze o şcoală nemţească, având mare încredere în seriozitatea acestei instituţii care a jucat un rol important în viitoarea carieră literară a geniului de la Ipoteşti.

Acolo, cursurile erau predate în limba germană. Memorialistul Nicolae Petraşcu, născut chiar în anul Unirii Principatelor Române, 1859, discipol al lui Titu Maiorescu, povesteşte într-o lucrare a sa despre cum a simţit Mihai Eminescu măreţul act de la 24 Ianuarie, când avea doar 9 ani.

Acesta era în vacanţa de iarnă la ţară, iar tatăl său, care făcea parte din grupul antiunionist, i-a adresat o scrisoare caimacanului Vogoride, în care contestă ceea ce avea să se întâmple: “Scumpa noastră Moldovă ar fi amarnic lovită dispărând de la Focşani. Strămoşii ar blestema din gropniţele lor…”, scria părintele lui Mihai Eminescu.

Copilul era însă din tot sufletul pentru unire, iar viziunea lui de mărire a ţării începea să-i trezească patriotismul.

“În ajunul Unirei, tatăl său plecă la Iaşi, iar el, auzind de la ţăranii strânşi în faţa casei Popii Vasile că se va înfăptui a doua zi actul Unirei, se întoarse repede acasă strigând de bucurie: -Ura!, trăiască Unirea. Şi, fără să mai aştepte, începu de cu noapte să împodobească gardul şi pridvorul casei cu ramuri de brad verde şi ferestrele cu hârtie colorată. A doua zi, cântece şi veselie pe toţi ţăranii din sat care cu micul Eminescu printre ei jucau de cutremurau dealurile şi răsunau pădurile”, scrie Nicolae Petraşcu.

De altfel, domnia lui Cuza şi reformele sale l-au găsit pe Mihai în etapa formării şcolăreşti, dar a avut o preţuire aparte faţă de domnitor. Personal, l-a vizitat pe Cuza, în 1870, când era la studii la Viena. Se întâmpla în noaptea de Anul Nou, la Döbling, în Germania, unde Alexandru Ioan Cuza se afla în exil cu familia.

Pe 24 ianuarie 1882, Eminescu a înfiinţat societatea secretă „Carpaţii”, pentru unirea tuturor românilor în hotarele „Daciei Mari”, care avea să fie desfiinţată brutal la 28 iunie 1883, pregătindu-i-se scoaterea din viaţa publică, sub acuzaţia că ar avea probleme psihice.