Controversatul episod care-l are în prim plan pe reformatorul educaţiei româneşti. De ce l-au acuzat ţăranii că apără interesele unui boier

Ţăranii dintr-o comună din Vrancea au pierdut peste 200 de hectare de pământ, după ce marele savant român Spiru Haret a fost angajat de un boier să-i măsoare proprietatea.

În urmă cu 126 de ani, una dintre cele mai mari personalităţi ale vremii, omul care a organizat învăţământului modern românesc din funcţia de ministru al Educaţiei, era acuzat de fapte grave, precum fals, corupţie.

Este vorba despre  Spiru Haret, academicianul căruia România Interbelică îi datora stabilitatea, prosperitatea  şi modelul de ministru care este dorit şi azi să pună ordine într-un domeniu atât de capricios şi sensibil cum este învăţământul.

Spiru Haret era zugrăvit în culori destul de sumbre şi pus la zid  de către locuitorii unor sate din actualul judeţ Vrancea, respectiv Pufeşti şi Ciorani. Acesta a fost angajat de către un moşier, în anul 1893, să-i măsoare proprietatea.

La această lucrare, inginerul Spiru Haret, care avea vârsta de 42 de ani, a apreciat  că sătenii îi furaseră boierului aproape două sute de hectare de teren, iar boierul s-a hotărât să recupereze în instanţă acest pământ de la ţărani, oameni simpli împroprietăriţi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 1864.

FOTO: Arhivele Naţionale Vrancea

Acuzaţi de tulburare în posesie, ţăranii  s-au  aparat cu înverşunare, susţinând că inginerul Haret  a făcut o eroare, iar planul grafic redactat de acesta  era  total greşit atât în formă, cât şi în calculul suprafeţelor.

„Spiru Haret era un savant şi nu putea face confuzii în domenii pe care le stăpânea admirabil, precum matematica sau desenul tehnic, cu atât mai mult cu cât a avut la dispoziţie alte două planuri mai vechi, considerate de autorităţi corect întocmite. Procesul s-a judecat, hotărârea s-a dat în jurul anului 1900 în favoarea boierului, contribuind la acest lucru şi harta lui  Haret precum şi reputaţia acestui . Sătenii au fost obligaţi să cedeze cele aproape două sute de hectare  şi să plătească cheltuieli de judecată”, potrivit istoricului Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea.

Din motivarea instanţei rezultă că toate planurile existente, trei la număr, privind acea moşie  aflată în litigiu, erau corecte, singura diferenţă reprezentând-o  cursul râului Siret  care şi-a schimbat traseul în anii vizaţi de proces  de mai multe ori.

Astfel, toate reprezentările grafice existente, inclusiv cea a lui Haret, erau corecte şi conforme cu realitatea la momentul întocmirii lor, indiferent dacă primele îi avantajau pe săteni, iar cea a lui Haret, pe boier.

Spiru Haret a fost matematician, pedagog şi om politic şi prin realizările sale în domeniul cercetării ştiinţific a contribuit foarte mult la prestigiul ştiinţei româneşti. A fost primul român doctor în matematică şi a demonstrat variabilitatea sistemului solar. Ca inspector şi om politic, s-a preocupat tot timpul de situaţia învăţământului, fiind considerat cel mai mare reformator al şcolii româneşti din secolul al XIX-lea. A urmărit, de asemenea, ridicarea nivelului material şi cultural al satului, prin activitatea extraşcolară a învăţătorilor.