Ce semnifică Sodoma şi Gomora, cetăţile biblice care l-au mâniat pe Dumnezeu. Conotaţia sexuală a unuia dintre cele două cuvinte
0Rostirea acestor două cuvinte, care au legătură cu evenimente petrecute cu milenii în urmă, semnifică în zilele noastre decadenţa şi păcatul.
Legenda biblică povesteşte că aceste două cetăţi vecine, Sodoma şi Gomora, aflate într-o zonă joasă de câmpie din valea Iordanului, la sud de Marea Moartă, au fost arse şi prefăcute în ruine, de flăcări trimise din cer, drept pedeapsă pentru desfrâul locuitorilor care le populau.
Evenimentul s-a petrecut între secolele XIX-XVIII înainte de Hristos, pe vremea patriarhului Avraam. Se spune că aflând despre desfrâul şi păcatele populaţiei, cu o homosexualitatea în floare, Dumnezeu i-a spus lui Avraam că va distruge cele două cetăţi. În Sodoma se afla prizonier chiar nepotul lui Avraam, personajul biblic Lot, fapt pentru care patriarhul s-a târguit cu Atotputenicul pentru salvarea celor fără de păcat din cetăţi.
Dar se pare că mai tată lumea trăia în păcat în cele două cetăţi, fapt pentru care Dumnezeu a decis distrugerea lor în totalitate. „Strigarea Sodomei şi a Gomorei e mare şi păcatul lor cumplit de greu. Pogorî-Mă-voi deci să văd dacă faptele lor sunt cu adevărat aşa cum s-a suit până la Mine strigarea împotriva lor“, se arată în Biblie, în Geneză (Facerea 18, 20-21).
“Din Sodoma, doar nepotul lui Avraam, Lot, şi familia sa, soţia şi cele două fiice, au fost salvaţi de Dumnezeu. Femeia lui Lot, însă, în fuga lor spre munţi, nesocotind porunca de a nu se uita înapoi, „s-a prefăcut în stâlp de sare“. Din cele două fiice ale lui Lot aveau să se nască, în păcat, strămoşii a două popoare, moabiţii şi amoniţii”, susţine preotul Lucian Apopei.
Conotaţie sexuală
Numele de Sodoma are astăzi o conotaţie sexuală, respectiv sodomie, cuvânt care înseamnă în dicţionar „relaţiile sexuale între partenerii de acelaşi sex". De altfel, comportamentul bărbaţilor sodomiţi este descris de Vechiul Testament, dar şi de scriitori care au studiat subiectul.
Romanul-fluviu „În căutarea timpului pierdut“, scris de Marcel proust, zugrăveşte în nu mai puţin de trei volume moravurile decadente ale aristocraţiei franceze şi poarte titlul de Sodoma şi Gomora.
„Sodoma era plină de veselie şi petreceri, de banchete şi beţie. Pasiunile cele mai josniceşti cele mai brutale erau fără frâu. Belşugul ce domnea în tot locul a dat naştere la lux şi mândrie. Lenevia şi bogăţia au dus la iubirea de plăceri senzuale şi carnale care au făcut-o pradă uşoară ispitelor lui Satana... Deşi aveau înaintea lor exemplul oamenilor dinainte de potop şi cunoşteau felul în care mânia lui Dumnezeu s-a manifestat în nimicirea lor, cu toate acestea ei au mers pe aceeaşi cale a nelegiuirii" scrie Ellen G. White în lucrarea sa „Patriarhi şi profeţi cu privire la distrugerea Sodomei şi Gomorei".
Încercând să identifice aşezarea celor două cetăţi, majoritatea arheologilor afirmă că ruinele acestor două oraşe, dacă acestea există, se află sub apele puţin adânci ale Mării Moarte.
Scriitorii biblici s-au folosit în repetate rânduri de episodul distrugerii celor două cetăţi, Sodoma şi Gomora, pentru a-l prezenta ca avertisment pentru cei care păcătuiau, abătându-se de la normele morale.
Sfântul Apostol Petru, în a doua sa epistolă, spune că „dacă Dumnezeu a osândit la pieire şi a prefăcut în cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora, ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire... înseamnă că Domnul ştie să păstreze pe cei nelegiuiţi, ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii; mai ales pe cei care, în pofta lor necurată, umblă poftind trupul altuia“ .
Cartea sfântă a musulmanilor povesteşte despre Sodoma
Coranul, cartea de căpătâi a musulmanilor, aminteşte la rândul său de Lot şi de locuitorii Sodomei care trăiau intr-o mare decadenţă morală.
„Şi am trimis pe Lot (în Sodoma), care a zis poporului său: Faceţi o imoralitate fără precedent în lume? Vă satisfaceţi dorinţele cu bărbaţi în locul femeilor; cu adevărat sunteţi nişte neruşinaţi"(Coranul 7:80-81).