Câţi bani au cheltuit autorităţile în 1859 pentru a-l întâmpina pe artizanul Unirii Principatelor Române cu focuri de artificii şi lăutari

La puţine zile după ce a fost ales domn al Principatelor Unite Române, Al. I. Cuza a fost oaspete al oraşului Focşani, unde s-a bucurat de o entuziasmantă primire.

Oraşul Focşani a avut un rol extrem de important în urmă cu 159 de ani la realizarea actului istoric al Unirii Principatelor Române.

Oraşul era despărţit  atunci în două, Focşani-Moldova şi Focşani-Muntenia iar întreaga suflare a celor două comunităţi despărţite de râul Milcov a sărbătorit actul istoric de la 24 ianuarie 1859 într-un „entuziasm la culme” şi cu „o bucurie nespusă”, cum glăsuiau documentele vremii.

La nici două săptămâni de la consfinţirea actului Unirii Principatelor Române, pe 5 februarie 1859, în drumul său spre Bucureşti, domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a bucurat de cea mai frumoasă şi entuziastă primire avută de un înalt oaspete.

"Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia să treacă şi în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, împodobite cu verdeaţă şi înfăşurate în pânză tricoloră. Sute de felinare, aproximativ 850, improvizate în grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, păcură şi seu erau aşezate pe uliţe pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul. S-au mai ridicat în oraş mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare", potrivit istoricului focşănean Horia Dumitrescu.

Conform documentelor de arhivă, primăria oraşului a cheltuit pentru întâmpinarea domnitorului 6.630 de lei, din care 1.354 de lei s-au plătit pe artificii. Aproape în toate casele din Focşani s-au arborat drapele tricolore.

Când şi-a făcut apariţia Alexandru Ioan Cuza, valuri de flori s-au revărsat în calea sa, iar muzicile militare venite de la Bucureşti şi Iaşi, precum şi tarafurile de lăutari din oraş au dat start bucuriei.

A desfiinţat hotarul dintre Moldova şi Muntenia

"Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de strajă la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus că sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandirilor că de azi înainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani", mai spune Horia Dumitrescu.

În acea seară, domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscăleşti, unde a doua zi a primit în audienţă multă lume,  printre care şi pe Ion Roată, ţăranul din Cîmpuri deputat în divanul ad-hoc. La Bucureşti, domnitorul a mărturisit apropiaţilor săi că nicăieri nu fusese mai bine primit ca la Focşani.

Poate acest lucru a contat şi în alegerea desemnarea oraşului Focşani ca loc repreyentativ pentru funcţionarea Comisiei Centrale, practic primul Parlament al ţării, care a funcţionat de la 10 mai 1859 până în februarie 1862 cu sarcina de a realiza unitatea legislativă a Principatelor Unite, după ce se perfectase unirea politică.

Aici au fost găzduite personalităţi politice ale vremii, membrii Comisiei Centrale, Mihail Kogălniceanu, Vasile Melinescu, Nicolae Golescu, Nicolae Şuţu şi alţii.