Care au fost cele mai serioase cutremure din România ultimelor două secole

Principala sursă majoră a seismelor este zona epicentrală Vrancea. Aici se produc seisme la adâncimi de la 60 la 180 de kilometri, ce se resimt pe arii întinse.

În regiunea Vrancea este au avut loc cele mai puternice cutremure din ţară, unele cu urmări distrugătoare. 

Originea cutremurelor vrâncene este legată de zona de convergenţă între mai multe blocuri tectonice, sub-plăci, care sunt influenţate de mişcările unor plăci tectonice majore, cu caracter continental.

Cutremurul din Vrancea din anul 1802, care a avut loc în ziua 26 octombrie  a fost un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, cu epicentrul în zona Vrancea. A fost cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat, fiind resimţit din Moscova până în Istanbul. A durat 2 minute şi jumătate, timp în care „mişcările solului semănau cu acelea ale valurilor". Rapoartele vremii indică faptul că au murit atunci patru oameni, fiind rănite câteva sute de persoane.

La 27 de ani distanţă, pe 14 noiembrie 1829, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,3 grade care avut o durată de un minut.

Nouă ani mai târziu în Vrancea s-a produs un nou cutremur de peste 7 grade Richter. Mai exact, seismul din  23 ianuarie 1838 a înregistrat 7,5 grade Richter. S-au consemnat 73 de morţi pe întreg cuprinsul ţării, din care opt doar în Bucureşti, răniţi fiind mult mai mulţi. Sute de case s-au dărâmat în întregime, pagubele fiind imense.

Sfârşitul secolului XIX a fost marcat de alte două cutremure peste 7 grade Richter, la un an distanţă unul de altul, pe 17 august 1893 şi 31 august 1894, ambele cu magnitudinea 7,1 grade Richter. Nu există informaţii despre victime, nefiind considerate seisme violente, ci mai degrabă destructive.

Tot 7,1 grade Richter a avut şi cutremurul din 6 octombrie 1908 care a durat aproximativ 3 minute şi a avariat casele vechi din Bucureşti, dar şi din estul Munteniei şi sudul Moldovei.

Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, produs  pe 10 noiembrie, la ora 3:39, cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur din România contemporană. Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informaţiile fiind cenzurate în timpul războiului.

Cutremurul s-a simţit şi în Bucureşti, unde au existat circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. Multe alte blocuri din Bucureşti au fost considerabil deteriorate.

Cutremurul din 4 martie 1977, de la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter , o adâncime de 100 km şi o durată de circa 56 de secunde. Au murit atunci 1.578 de persoane.  La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 30 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. Cutremurul a afectat de asemenea şi Bulgaria. În oraşul Sviştov, trei blocuri de locuinte au fost distruse şi peste 100 de oameni au fost ucişi. Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.

Pe 30 august 1986  unda de şoc a unui cutremur cu magnitudinea de 7 grade produs în Vrancea a făcut mai multe pagube în Basarabia. În România, din fericire, s-a resimţit la o intensitate mai mică şi nu s-au înregistrat victime ori pagube materiale.

Ultimul cutremur mai serios, care însă nu a depăşit 6,7 grade pe scara Richter, a avut pe 30 mai 1990, acesta fiind urmat câteva ore mai târziu de o replică de 6,1 grade Richter. Deşi a fost resimţit pe o arie destul de largă, nu a provocat victime omeneşti şi nici pagube materiale importante.