Canalul Siret-Bărăgan, încă o promisiune de demarare a investiţiei. Ce funcţie a fost creată pentru supravegherea lucrărilor
0Autorităţile promit din nou demararea cât de curând a lucrărilor la Canalul Siret, după ce au fost simplificate unele proceduri, precum şi asigurarea finanţării acestor lucrări până în anul 2023.
Săptămâna trecută, Executivul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă prin care să se urgenteze procedurile de declanşare a lucrărilor de reabilitare la obiectivul „Canal magistral Siret-Bărăgan – Etapa I”.
Acestea ar urma să fie supravegheate de un director general adjunct din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, post care va fi înfiinţat special în acest sens.
Potrivit Guvernului, se doreşte ca până în anul 2023 să se facă lucrările la primul tronson.
„Scopul măsurii este asigurarea resursei financiare pe întreaga durată de proiectare, execuţie şi punere în funcţiune a obiectivului de investiţie Canal Siret-Bărăgan- Etapa I, inclus în cadrul Programului Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România, prin extinderea aplicării Programului până în anul 2023, inclusiv”, potrivit Ministerului Agriculturii.
Începute în urmă cu 32 de ani, mai exact în anul 1987, lucrările la Canalul Siret-Bărăgan au mers bine o vreme, până la Revoluţie, când s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură, din cele două tronsoane. Astfel, primul tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali.
Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu.
Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 până la 700.000 de hectare de teren din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 50% la energie, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare.
Canalul Siret-Bărăgan poate fi exploatat însă şi din punct de vedere turistic. În urmă cu mai bine de un deceniu, autorităţile statului se lăudau cu intenţia de amenajare a mai multor porturi, respectiv la Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi la Dridu, astfel încât să se poată merge cu vaporaşul de la Focşani şi până aproape de Bucureşti.
Cât costă întreaga investiţie
Potrivit oficialilor din Vrancea, totalul investiţiei pentru primul tronson se ridică la 475 de milioane de euro, din care s-au executat până în prezent lucrări în valoare de 130 de milioane de euro, adică o treime.
Demararea lucrărilor pentru cel de-al doilea tronson, pe segmentul Râmnicu Sărat – Buzău – Urziceni – Dridu reprezintă o investiţie cifrată la 2,250 miliarde de euro, iar până în prezent statul nu a alocat niciun leu.
Totodată, în zona Vrancea s-au realizat investiţii colaterale în cadrul proiectului de construire a Canalului Siret-Bărăgan, respectiv drumuri şi poduri în valoare de 332.000 de euro, fiind necesare încă 350.000 de euro pentru finanţarea investiţiilor colaterale.