Tulburările alimentare pot duce la stări de anxietate

Tulburările alimentare pot duce cu siguranţă la anxietate, iar unele produse pot determina creşterea nervozităţii, hiperactivitate sau intensifică ritmul cardiac.

Medicii susţin că anxietatea poate să fie o boală în sine sau poate fi un simptom al unor boli psihice. Unele alimente determină creşterea nervozităţii, hiperactivitate sau intensifică ritmul cardiac. „În momentul în care apar tulburările alimentare este indicat să mergem la un medic specialist, pentru că toate aceste probleme netratate se pot agrava şi pot duce la o serie de efecte adverse atât pe plan somatic, cât şi psihologic. Anxietatea poate duce sigur la fobia de mâncare, izolarea din socitate, dar şi la depresie“, a spus Cătălina Matei, medic de familie.

Alimentele care trebuiesc evitate din cauză că provoacă anxietatea:

- Cafeina provoacă nervozitate şi afectează în mod negativ organismul. Această substanţă ne poate oferi o stare de nelinişte, iar astfel pot apărea simptomele de panică.

- Carbohidraţii rafinaţi sunt bogaţi în zahăr, iar din această cauză pot apărea simptomele de anxietate.

- Alcoolul scade anxietatea, însă acest lucru se întâmplă doar temporar. Odată ce ajungem să consumăm zilnic alcool vom observa că aceste probleme se vor agrava, iar de aici la dependenţă nu este decât un pas.

- Sarea creşte tensiunea arterială, iar acest lucru amplifică nivelul de stres care poate cauza anxietate. 

- Piperul iute, şofranul, praful de usturoi conţin salicilaţi şi cauzează iritabilitate şi nervozitate, iar în cele din urmă, anxietate.

Specialiştii au mai precizat că persoanele care au probleme cu tulburările alimentare cu siguranţă ajung să îşi vadă o anumită parte a corpului ca fiind defectă, însă în realitate acest lucru nu este adevărat. „Persoanele care au astfel de probleme trebuie să înveţe în primul rând să se accepte aşa cum sunt. Există şi o serie de alimente care ne pot ajuta să depăşim această situaţie şi să prevină atacurile de panică: alimentele care conţin grăsimi bune (nuci, ulei de măsline, peşte), vitamina D, acid folic (spanacul, varza, fructele uscate, fasole), vitamina B (cereale uscate, peşte, ouă, carne de porc)“, a mai precizat medicul Cătălina Matei.