Legendele Mănăstirii Coşuna, una dintre cele mai vechi din România. Cât de bogat a fost odinioară lăcaşul de cult

Mânăstirea Coşuna-Bucovăţul Vechi a fost construită în apropiere de Craiova, pe malul Jiului, pe locul castrului roman Pelendava. Lăcaşul de cult este considerat cel mai vechi din zona Olteniei.

Mânăstirea Coşuna-Bucovăţul Vechi a fost construită înainte de secolul al-XVI-lea, iar de-a lungul timpului nu a avut doar rolul unui lăcaş de cult, dar şi rol de fortăreaţă.

„Denumirea de Coşuna este legată strict de faptul că până în apropierea Primului Război Mondial, din munţi Gorjului coborau coşunarii care făceau coşuri de răchite, iar mai apoi le vindeu pe malul Jiului pe grâu şi porumb. Lăcaşul de cult este considerat cel mai vechi din Oltenia şi a fost ridicat pe locul castrului roman Pelendava. În anul 1574 biserica a primit printre alte sate şi Bucovăţul, iar de acolo şi denumirea de Mânăstirea Coşuna-Bucovăţul Vechi. Credincioşii se puteau reculege în linşte departe de civilizaţie, iar locul era considerat  unul de vis“, a povestit istoricul Valentin Teodorescu.

Pictorii nu sunt cunoscuţi

Picturile realizate la Mânăstirea Coşuna-Bucovăţul Vechi sunt vechi, iar în unele locuri sunt şterse. La prima vedere îţi dai imediat seama că lăcaşul de cult are un stil arhitectural propriu. „Arhitectura este de tip bizantin cu cruce triflată cu cărămidă aparentă în combinaţie cu piatră, cu toate elementele definitorii bisericilor de factură bizantină. Este bine de ştiut că Mânăstirea Coşuna-Bucovăţul Vechi a fost una dintre cele mai bogate mânăstiri din ţară“, a mai spus istoricul Valentin Teodorescu.

Pentru ridicarea Mânăstirii Coşuna-Bucovăţul Vechi s-au folosit materiale rezistente, cărmidă şi piatră.

Autorităţile au reuşit să conserve lăcaşul de cult, însă din păcate restul clădirilor din zona bisericii au fost distruse de incendii, cutremure şi inundaţii. „Puţini sunt cei care ştiu cu adevărat că Mânăstirea Coşuna-Bucovăţul Vechi a fost construită într-un timp foarte scurt, mai excat în 75 de zile şi este ctitoria banului Stepan şi a fiului său, Pârvu. Toate acest date sunt păstrate cu sfinţenie, iar cei care doresc să afle detalii despre acest loc o pot face cu siguranţă“, a mai povestit istoricul Valentin Teodorescu.

Turla Mânăstirii Coşuna-Bucăvăţul Vechi este în formă de decagon, cu ferstre înguste, iar în interior sunt trei încăperi. Lumina intră în lăcaşul de cult prin trei ferestre înguste de 20 de cm şi înalte de 1,20 de metri.

În anul 1948 după reforma învăţământului la Mânăstirea Coşuna-Bucovăţul Vechi ia fiinţă Seminarul Teologic, iar deschiderea cursurilor a avut loc la 15 ianuarie 1949.