Județul campion la numărul asistaților social din România. „Eu am muncit, dar la negru. Cine să mă angajeze fără carte?”
0Peste 10 000 de doljeni nu au un loc de muncă, iar cei mai mulți dintre ei sunt analfabeți sau semianalfabeți. Anual, numărul acestora crește semnificativ.
În luna martie, numărul beneficiarilor de ajutor social a fost, la nivel naţional, de 165.714 persoane, cu 289 mai multe faţă de februarie, după cum precizează Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS). De ani de zile, județul Dolj ocupă primul loc în clasament.
Conform ANPIS, harta României cu cei mai mulți oameni care beneficiază de un venit minim garantat au fost înregistrați în judeţele Dolj (10.461), Bacău (9.285), Buzău (7.707) şi Teleorman (7.756). Cei mai puţini asistați social sunt, însă, în Bucureşti (255) precum și în judeţele Ilfov (857) şi Timiş (1.348).
Suma medie plătită în luna martie de statul român beneficiarilor de ajutor social a fost de 305,49 lei, în timp ce suma totală plătită s-a ridicat la 50,623 milioane de lei. Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj (402,05 lei), Braşov (370 lei) şi Mureş (368,9 lei).
Ciudățeniile României
Comuna Catane, din judeţul Dolj, se numără printre localitățile fruntașe la numărul persoanelor fără ocupaţie. Mulţi localnici trăiesc doar din ajutorul social și se plâng că nu găsesc locuri de muncă sau că de la o anumită vârstă nimeni nu îi mai angajează. Asta în condițiile în care angajatorii se plâng adeseori că afacerile lor merg prost pentru că nu găsesc forță de muncă și sunt nevoiți să aducă personal din străinătate. Deși locurile de muncă disponibile la AJOFM rămân vacante chiar şi luni de zile, cele mai multe dintre persoanele care nu au nicio ocupație spun că acestea sunt puține și neatractive.
La începutul anului, de exemplu, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dolj anunța că are disponibile peste 600 de locuri de muncă. În prezent, oferta a scăzut la 400 de posturi vacante, iar cele mai multe dintre oferte se adresează persoanelor cu studii superioare sau studii medii.
„Aceasta este o mare problemă. AJOFM are posturi vacante, dar nu pentru oameni care nu au nicio pregătire, și nici pentru oamenii care locuiesc în mediul rural. Asistații social de la țară, cei care ar putea munci, nu se îngrămădesc să meargă tot din condiții financiare. Costul deplasării la muncă ar trebui să-l suporte, plus alte cheltuieli. Așa că cei mai muli preferă să trăiască din ajutorul de la stat și să mai câștige câte un ban la negru", a declarat Mariana Irimia, secretara unei primării din Dolj.
Cum justifică localnicii că nu-și găsesc un loc de muncă
Doljenii care nu au un loc de muncă spun că trăiesc din ajutoare sociale, din banii câştigaţi muncind cu ziua, din alocaţiile copiilor sau alocaţiile de susţinere a familiei. Mulți dintre asistații social se plâng că nu-și pot găsi un loc de muncă unde să beneficieze de toate drepturile unui salariat.
„Nu mi-am găsit niciodată un loc de muncă după ce am fost disponibilizat de la CFR. Timp de 15 ani am trăit din ajutorul social. Asta nu înseamnă că nu am muncit. Am muncit salahor pe la unul, pe la altul. Statul ar trebui să asigure locuri de muncă și pentru cei care nu au studii", declară Marin Coreanu, din comuna Catane.
„Eu am muncit, dar la negru. Cine să mă angajeze dacă nu știu carte? La sapă pot să dau, dar nu mai vreau nici acolo, că fermierii își bat joc de noi cu câți lei ne dau", a spus și Nicolae Dobreț, din comuna Catane.
Soluția unui primar doljean
Comuna Leu, deși se află în județul cu cei mai mulți asistați social din țară, a reușit în ultimii ani să reducă numărul acestora.
„Noi nu mai avem decât vreo zece asistați sociali. Cred că dacă s-ar schimba legea, acești oameni ar putea fi ajutați de primării. Vorbesc de cei care locuiesc la țară. Noi îi folosim la toate treburile în comună, curățenie, menținerea spațiilor verzi și așa mai departe. În cazul comunei noastre, numărul asistaților social s-a redus și nu mai avem cu cine să ne facem treaba. Dacă legea ar permite, noi i-am putea angaja pe acești oameni tocmai pentru a ajuta comunitățile în care în trăiesc. Ar și lua bani mai mulți, iar autoritățile ar putea gestiona mult mai bine acest fenomen, din toate punctele de vedere", a declarat Iulian Cristescu, primarul comunei Leu.
Venitul minim garantat (VMG) este reglementat prin Legea nr. 416/2001, cu completările şi modificările ulterioare. VMG se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.