Înșelătoriile de tip „telefon de la bancă” se înmulțesc. Doi bărbați au fost păcăliți să transfere sume importante în contul unor escroci

Două persoane au căzut pradă escrocilor care acționează prin telefon, fiind convinși să trasfere anumite sume de bani „într-un cont sigur”, sub pretextul că banii lor ar fi în pericol. Păgubiții au crezut că vorbesc cu angajați ai băncii.

De la începutul anului 2025 și până în prezent, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Dolj au fost primite două sesizari privind săvârșirea infracţiunii de înșelăciune și o sesizare de tentativă la înșelăciune, prin folosirea metodei spoofing, prrecizează reprezentanții IPJ Dolj.

În 8 ianuarie 2025, un bărbat de 35 ani, din Craiova, a apelat la poliție după ce și-a dat seama că a fost indus în eroare de către escroci care s-au recomandat ca fiind funcționari ai băncii la care are contul și astfel l-au convins să transfere, de la un bancomat, o sumă importantă de bani într-un „cont sigur”, sub pretextul că persoane necunoscute ar fi solicitat în numele său un credit iar banii lui sunt în pericol.

„În fapt, polițiștii Secției 5 Poliție Craiova au fost sesizați la data de 8 ianuarie 2025, de un bărbat de 35 de ani, din Craiova, cu privire la faptul că ar fi fost indus în eroare de către o persoană ce s-a recomandat a fi reprezentant al unei bănci, care i-ar fi relatat telefonic că o altă persoană necunoscută s-ar fi folosit de datele sale personale și ar fi solicitat un credit bancar. Persoana în cauză l-ar fi derminat să depună la un ATM, destinat cumpărării de criptomone, amplasat în incinta unui centru comercial din Craiova, suma de 15.000 de lei, pentru stoparea tranzacției”, arată IPJ Dolj.

O săptămână mai târziu, un alt bărbat, de 43 ani, de data aceasta din Lupeni, a fost înșelat prin aceeași metodă, fiind determinat să le transfere escrocilor, tot de la un bancomat din Craiova, 22.250 lei. Metoda se dovedește a fi extrem de eficientă pentru faptul că escrocii reușesc să mascheze numerele de telefon reale de pe care apelează, victimele care fac minime verificări regăsind respectivele numere care le apar pe telefon ca fiind ale băncii. Mai mult, uneori în schemă intervin, tot telefonic, și presupuși polițiști, care confirmă varianta „funcționarului de la bancă”. 

„Nu transferați bani în conturi neoficiale sau suspecte!”

O femeie de 41 ani, tot din Craiova, contactată prin aceeași metodă în 15 ianuarie, și-a dat seama că la mijloc este o înșelătorie și a anunțat poliția. 

În primele două cazuri polițiștii fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune. Se desfășoară acțiuni specifice pentru identificarea persoanelor care au comis fapta, recuperarea prejudiciului și luarea măsurilor care se impun, urmând ca la finalizarea cercetărilor să fie propusă soluţie prin unitatea de parchet competentă.

Polițiștii le recomandă cetățenilor să manifeste atenție sporită și să nu dea curs solicitărilor care le ridică suspiciuni.

„• Nu răspundeți apelurilor telefonice nesolicitate, care vă cer informații sensibile sau transferuri de bani!

• Verificați orice informație primită prin canale oficiale, contactând direct instituțiile implicate!

• Nu transferați bani în conturi neoficiale sau suspecte!

• Dacă aveți suspiciuni, contactați imediat autoritățile competente (poliție, bancă etc.)”, este apelul polițiștilor.

Ce presupune metoda de tip „spoofing”

 Autorii acestui tip de înșelătorie folosesc aplicații VoIP (voice over IP), cu numere de telefon din rețeaua națională de telefonie. Aceste numere pot fi numere de telefon compromise care aparțin unor instituții bancare. Escrocii contactează cetățenii, pretinzându-se angajați ai băncilor. În cadrul apelurilor, aceștia afirmă că victimele ar fi solicitat un împrumut și le cer să dezvăluie informații personale sensibile. Ulterior, apelul este redirecționat către o altă persoană care se recomandă ca fiind din partea Poliției și le solicită victimelor să transfere bani într-un „cont sigur”, pentru a proteja fondurile. Această metodă a dus la pierderea unor sume mari de bani de către cetățenii de bună credință.