Fermierii, la capătul puterilor: utilaje confiscate și producții la jumătate, în ciuda lanurilor care au înnebunit Internetul

Dominate de galben intens, câmpurile din sudul țării au devenit atracția celor care își doresc fotografia perfectă. Cultura de rapiță a înlocuit pe suprafețe întinse floarea-soarelui și porumbul, fermierii sperând să fie cea care le aduce profit. Surprizele ar putea fi însă mari, avertizează un fermier din Dolj.

În județul Dolj se înregistrează, potrivit datelor Direcției Agricole Județene, cea mai redusă suprafață de teren agricol cultivată cu porumb din ultimii 11 ani, doar 66.892 hectare, comparativ cu 94.243 hectare în 2015. Au pierdut semnificativ teren și suprafețele cultivate cu floarea-soarelui, ajungându-se la 89.611 hectare cultivate în toamna 2025, față de 113.714 hectare în 2019 (cea mai mare suprafață din intervalul 2015-2025) sau de 103.964 hectare în 2024.

Au crescut în schimb suprafețele de grâu și rapiță, fermierii încercând astfel să se pună la adăpost de un nou an secetos care i-ar putea lăsa cu hambarele goale, asta după experiența dezastruoasă a ultimilor doi ani când porumbul și floarea-soarelui i-au făcut datori.

Grâul, cultivat în Dolj în toamna trecută pe 168.346 de hectare, le aduce și nu prea profit, costurile fiind ridicate, iar prețurile – aceleași de ani buni. A rămas rapița, singura cultură considerată de tot mai mulți fermieri profitabilă. Suprafața cultivată cu rapiță a crescut la 30.409 hectare, comparativ cu mai puțin de 20.000 hectare anul trecut și cu doar 7.720 hectare în 2020 (anul cu cea mai mică suprafață din intervalul analizat). Prețurile sunt relativ stabile și există cerere mare la export, fiind folosită atât în industria alimentară, cât și pentru obținerea biocombustibilului.

Câștig sau pierdere

„Cultura de rapiță în 2026 poate fi singura cultură rentabilă” spune fermierul Petre Petrescu, din Coțofenii din Dos, județul Dolj. A cultivat rapiță pe 250 de hectare și până de curând părea că lucrurile sunt în regulă. O parte importantă din această suprafață a fost în schimb obligat s-o întoarcă și să semene, de nevoie, floarea soarelui.

Arșița din ultimii 10-15 ani îi obligă pe fermieri să încalce grav regulile tehnologice, revenind cu rapița la un interval mai mic de patru ani pe același amplasament. S-a ajuns, spune fermierul din Coțofenii din Dos, la o așa-numită tehnologie scurtă, rotind practic doar două culturi: grâul și rapița. Asta presupune în schimb mai multe tratamente fitosanitare și o producție așteptată mai mică, dar care să le aducă totuși profit. Concret, nu speră la 4.000 – 5.000 kg/hectar, dar mizează cel puțin pe 3.000 kg/ha. Cum prețul mediu este de 2.000 – 2.200 lei/tonă, din calcule ar reieși un plus la finalul anului.

Socoteala n-a ieșit însă peste tot la fel. În toamna anului trecut au venit ploi abundente, așteptate, de altfel, doar că o cantitate atât de mare într-un interval de timp atât de scurt a adus mari prejudicii.

„500 - 600 de litri de apă pe metru pătrat în decurs de 100 de zile au făcut ca nu numai să băltească apa, dar pământul, mai ales în zonele astea unde argila este într-un procent mai mare în structura și textura solului, să rețină apa și rădăcinile plantelor au putrezit. A fost o înșelătorie. Mulți dintre noi, printre acești „noi” mă număr și eu, am văzut în primăvară cultura de rapiță super ok. Ne-am bucurat că n-am avut rapița foarte bine dezvoltată în toamnă, pentru că alicina care este prezentă în rădăcinile de rapiță e cea care provoacă putrezirea și distrugerea rădăcinilor. Și am zis noi că, da, uite, rapița noastră, fiind un pic mai tardivă, n-a făcut chestiunea asta. În primăvară am verificat densități, totul OK. În clipa în care rapița a crescut, și-a alungit tija și a început să înflorească, ne-am pomenit la primul vânt, de acum vreo 3 săptămâni,  cu 30-40% din cultura de rapiță culcată la pământ. Ne-am întrebat ce se întâmplă și când am intrat în teren am constatat că dacă smulgeam din pământ o plantă de rapiță avusese loc fenomenul de descălțare”, a precizat fermierul.

Fenomenul a fost provocat de o ploaie puternică, căzută pe pământul înghețat, care a dus la afectarea rădăcinilor. Constatarea a venit mult mai târziu, după ce fermierul a făcut tratamentele necesare.

„Dintr-o cultură care promitea 4-5 tone la hectar, dacă am face 2 tone am fi fericiți”, mai spune fermierul.

Fermierii au încheiat între timp contracte cu marii traderi, acum teama mare fiind că nu vor putea ca din producția obținută să-și onoreze contractele.

Fermierul a desființat cultura pe o treime din suprafața cultivată cu rapiță, însămânțând din nou, de data aceasta floarea-soarelui. „Împreună cu firmele de asigurări am mers în teren și am văzut și cu toții am ajuns la concluzia că nu se justifică din punct de vedere economic menținerea în vegetație a culturii de rapiță. Și atunci, cu strângere de inimă, o treime din cele 250 de hectare pe care le avem am desființat-o și am reînsămânțat cultura de floarea soarelui, ca să beneficiem de îngrășămintele și tratamentele fungice pe care le-am aplicat. În condițiile acestea, singura cultură care era rentabilă în anul 2026, care ne aducea acolo un plus, acum este…”, a mai adăugat fermierul.

Pe o tehnologie completă, spune fermierul din Dolj, a cheltuit până acum peste 6.000 lei/hectar. Excesul de umiditate l-a împiedicat să intre cu utilajele terestre și să facă fertilizare, ierbicide sau tratamente foliare. Așa că a achiziționat drone, deși deținea aparatură – vârf de tehnică pentru aplicarea produselor fito-sanitare.

„Am cumpărat drone și peste 1.500 de hectare, până la ora actuală, le-am fertilizat, le-am erbicidat, am făcut tratamente cu drone. Când terenul a permis să putem să intrăm, am intrat și cu mijloacele terestre”, a mai spus Petre Petrescu.

Posibilă pierdere și la cultura „de începători”

Ce s-a întâmplat cu rapița s-a repetat și cu orzul, „o cultură facilă, de începători”. A venit primăvara și cultura de orz nu avansa în vegetație. A fertilizat de două ori, fără efectul așteptat.

„Am constatat că și la orz s-a întâmplat exact același lucru. Faptul că a băltit și că terenul a mustit de apă a făcut ca toate rădăcinile vechi ale orzului să moară. Pur și simplu. Acum îi dădeau din nou mustăți vegetative și a plecat, iar pe dealurile astea de la noi, din nord-vestul Olteniei, orzul nu mai are rădăcinile din toamnă, are rădăcini noi. Din acest motiv cultura este întârziată, iar producția va fi semnificativ mai mică. În condiții tehnologice care trebuia să-mi asigure 9 - 10 tone pe hectar, dacă voi face 6 voi fi super mulțumit”, a mai precizat fermierul.

Deși lanurile de rapiță sunt perfecte pentru fotografi, fermierii care le străbat cu piciorul constată că rapița nu lăstărește și nu este atât de înflorită pe cât se așteptau, mai spune fermierul doljean.

Temperaturile nocturne sunt în continuare mici, doar 3-4 grade, cel mult 5 noaptea, iar diferențele dintre zi și noapte au afectat dezvoltarea.

„Asta va face ca cei care s-au aventurat să contracteze sau care speră că vor face 4-5 tone la hectar să aibă o mare, mare dezamăgire”, a mai spus Petrescu.

Și dacă prețul pentru rapiță s-a menținut la un nivel ridicat, în cazul orzului este derizoriu, doar 0,60-0,70 lei, în condițiile în care prețul motorinei a crescut, costul forței de muncă a urcat, prețul îngrășămintelor a explodat.

„Ne face să gândim că trebuie să ne schimbăm cu totul și cu totul strategia în perspectiva anilor care urmează, fiindcă, analizând evoluția prețurilor în România, niciodată nu s-a întâmplat să crească prețul unui produs și apoi să scadă. Am avut pâine cu 1 leu când prețul grâului era 60 de bani și niciodată n-a dat înapoi prețul pâinii. Nici al motorinei, nici al benzinei, nici al utilajelor. În schimb, prețul produselor cerealiere e constant. Același preț ca în 1989 avem la orz, la grâu, la porumb, la floarea-soarelui. Rapiță nu prea cultivăm noi înainte de 1989. Rapița este o cultură tehnică, iar dacă nu ai utilaje specifice și o pregătire profesională poți să ai pierderi totale la ea”, a mai spus fermierul.

Risc de producții și mai mici în următorii ani

Producția agricolă în anul 2026 va fi cu cel puțin 30% mai mică decât anul trecut - este estimarea fermierului, iar asta pentru că foarte mulți fermieri nu-și mai permit fertilizarea, trec peste anumite etape, mulțumindu-se cu o producție mai mică, dar pentru care și cheltuielile sunt mai reduse.

„Foarte, foarte mulți fermieri nu mai au posibilitatea să dea cu îngrășăminte chimice. Dacă vă duceți pe la marii traderi, o să vedeți în curțile lor tractoare, utilaje, ce au confiscat. Oamenii nu mai au să le mai dea bani și atunci le-au luat tractoarele. Alții au vândut fermele. Alții își vând terenurile. (…) Nu se vor mai face în medie 4,5 tone de grâu pe hectar, se vor face 3”, a mai spus fermierul.

Pe de altă parte, rotația scurtă a culturilor este foarte posibil să favorizeze în anii următori o apariție a dăunătorilor. Furnizorii de substanțe chimice deja vorbesc de solicitări de substanțe noi, a mai precizat fermierul, pentru că dăunătorii nu mai pot fi combătuți cu actualele produse.

„Eu mă aștept ca, și dacă suprafața cultivată cu rapiță și grâu în perioada anilor următori va crește, producțiile să fie mult mai modeste”, a conchis fermierul.