Zilele Naţionale ale României, momente importante în istoria ţării. Care au fost şi de ce au fost alese

De 27 de ani, românii sărbătoresc Ziua Naţională pe 1 Decembrie, dar înainte de 1990, istoria ţării noastre consemnează alte două momente importante care au devenit zile naţionale, fiecare fiind ales în funcţie de situaţia politică a vremii.

10 Mai

Prima Zi Naţională a României a fost 10 mai, o dată specială în istoria regalităţii româneşti. Mai întâi, de 10 mai 1866 este ziua în care întră în Bucureşti Carol de Hohenzollern-Sigmaringen şi depune jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor.

Tot de ziua de 10 mai este legată şi proclamarea independenţei de stat în anul 1877. Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, citeşte în Adunarea Deputaţilor proclamaţia de independenţă prin care România rupe legăturile cu Imperiul Otoman, a doua zi, pe data de 10 mai 1877 are loc oficierea solemnităţii proclamării independenţei.

10 mai a fost Ziua Naţională a României până în 1947, momentul venirii comuniştilor la putere. Era sărbătorită prin celebrele bătăi cu flori de la şosea. În perioada comunistă, pentru a abate atenţia de la această dată, 9 mai era considerată data proclamării independenţei de stat, adică ziua în care Kogălniceanu a citit în Adunarea Deputaţilor textul documentului.

23 August

Mai bine de 40 de ani, 23 august a devenit Ziua Naţională a României, o zi în care regimul comunist organiza celebrele manifestări grandioase pe bulevarde sau stadioane.

Data de 23 august 1944 rămâne în istorie ca ziua în care România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Este momentul în care Regele Mihai îl înlătură de la conducere pe Mareşalul Ion Antonescu, în locul lui fiind instalată o coaliţie formată din Blocul Naţional Democratic, din care făceau parte ţărăniştii, liberalii, social-democraţii şi comuniştii. După 1947, comuniştii declară data de 23 august ca zi naţională, zi de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă. Totul în scop propagandistic.

În ziua de 23 august 1944  Regele Mihai citeşte Proclamaţia către ţară:

"Români,
În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. (...)

Români,

Dictatura a luat sfârşit şi cu ea încetează toate asupririle. Noul guvern înseamnă începutul unei ere noi în care drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor ţării sunt garantate şi vor fi respectate. Alături de armatele Aliate şi cu ajutorul lor, mobilizând toate forţele naţiunii, vom trece hotarele impuse prin dictatul nedrept de la Viena, pentru a elibera pământul Transilvaniei noastre de sub ocupaţia străină".

1 Decembrie

După Revoluţia din decembrie 1989, Ziua Naţională a României a devenit 1 Decembrie.  În acest sens, Parlamentul României a adoptat Legea numărul 10 din 31 iulie 1990, publicată în Monitorul Oficial numărul 95 din 1 august 1990. În articolul 1 se spune: „Se proclamă "1 Decembrie" Ziua Naţională a României”, iar al doilea articol: „Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare naţională, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abrogă.”

Alegerea acestei zile ca Zi Naţională face trimitere clară la ziua de 1 Decembrie 1918 când Transilvania s-a unit cu România.

Adunarea Naţională de la Alba Iulia, susţinută de 100.000 de persoane, adoptă o proclamaţie care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918 Vasile Goldiş citeşte rezoluţia Unirii: „Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”

Pe aceeaşi temă:

Dezbatere „Historia” la Adevărul Live: Ziua Internaţională a Muncii, o istorie tumultuoasă