VIDEO Cum se vede filmat din dronă monumentul închinat celei mai sângeroase lupte dintre daci şi romani
0O filmare cu drona a Monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi arată maiestuozitatea edificiului ridicat de romani în onoarea celei mai grele lupte duse cu dacii.
Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi este cel mai cunoscut obiectiv turistic din judeţul Constanţa.
Grandiosul edificiu a fost ridicat de împăratul Traian în anii 106-109, în onoarea bravilor daci. Aici, la Adamclisi, a avut loc în anul 102 cea mai sângeroasă bătălie dintre daci şi romani.
Istoricii de la Institutul Naţional al Patrimoniului descriu pe site-ul specializat cimec.ro importanţa monumentului de la Adamclisi.
„Puterea Romei se întindea asupra întregii peninsule sud-dunărene (Moesia Superior şi Moesia Inferior). Populaţia getică din Dobrogea (regiune cuprinsă în Moesia Inferior), ca şi cea dintre Dunăre şi Balcani intră astfel treptat în sfera de influenţă a culturii romane, la început ca urmare a cuprinderii tradiţionalilor săi parteneri în Imperiul Romei, apoi direct, prin înstăpânirea romană la gurile Dunării. Provinciile moesice vor fi în această vreme obiectul atacurilor dace şi baze pentru operaţiile militare romane împotriva regatului lui Decebal.
Locul ridicării altarului nu a fost ales întâmplător; în general atacatorii Moesiei Inferior nu intrau frontal, prin nordul Dobrogei, ci preferau să treacă prin Muntenia, apoi pe la Cernavodă sau Ostrov; în această zonă, constrânşi de invaziile repetate, se vor ridica de-a lungul vremilor până târziu în epoca bizantină fortificaţii care azi se cunosc sub numele de Valurile lui Traian.
Laberius Maximus, guvernatorul Moesiei Inferior va lua parte activ la primul război dacic, probabil atacând cetăţile dacice din Munţii Orăştiei prin Oltenia şi Muntenia, pe drumul prin Pasul Bran.
Este azi o certitudine că prin victoriile sale a cucerit Muntenia, Oltenia de est şi sudul Moldovei, care vor fi alipite provinciei sale în toată epoca traiană. În care moment a avut loc diversiunea dacă în Dobrogea, înainte de plecarea acestuia spre Dacia sau acesta va trece în Dacia ca răspuns la ofensiva dacă, rămâne de domeniul combinaţiilor ipotetice.
Lupta de la Adamclisi a fost decisivă pentru războiul din 101-102. Luptele trebuie să fi fost deosebit de grele dacă ţinem cont de reprezentările de pe Columna Traiană, dar Traian aduce întăriri pe Dunăre şi dacii sunt respinşi. Pe columnă este reprezentat un nobil dac rănit care se sinucide pentru a nu fi luat prizonier“, scriu despre Adamclisi specialiştii Institutului de Patrimoniu Naţional care au studiat în detaliu perioada războaielor dacice.
Aşezarea se află la 64 kilometri de Constanţa, fiind întemeiată în jurul monumentului triumfal de soldaţii romani lăsaţi la vatră, care n-au mai plecat de aici.
Adamclisi a fost cândva cea mai mare aşezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei, dar a fost devastat de valurile de migratori.
Cetatea coloniştilor romani a primit de la otomani numele „Adamclisi“, însemnând „Biserica omului“, datorită monumentului ce era considerat lăcaş de cult.
Simbolul a fost restaurat în 1977, iar vestigiile sunt păstrate în muzeul amenajat în apropiere. Localnicii spun că din vârful monumentului înalt de 40 metri se vede uneori, în zilele senine, marea.
Complexul muzeal Tropaeum Traiani este format din trei obiective: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani (care a fost cercetat de Grigore Tocilescu, O. Benford şi G. Niemann, în anii 1882 - 1895), cetatea omonimă (care datează din secolul al II-lea) şi muzeul de sit.
Clădirea muzeului (inaugurată în 1977) este concepută ca un lapidarium (ansamblu de pietre sculptate) cuprinde şi numeroase vestigii arheologice descoperite în cetate şi împrejurimi.
Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioară şi cea superioară, pilaştrii, crenelurile şi blocurile de parapet ale stilului attic festonat.
În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripţia şi friza cu arme.
Celelalte exponate sunt constituite de colecţiile ceramice (vase aparţinând culturii Hamangia, ceramică getică, amfore greceşti, romane şi bizantine), opaiţe, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptură, documente epigrafice.
Filmarea din dronă ce prezintă frumuseţea zonei Adamclisi a fost realizată de utilizatorul sharr.radu şi a fost postată pe cea mai mare platformă dedicată utilizatorilor de dronă, AirVuz.
Pe aceeaşi temă:
Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei