Veşmânt de preţ adus din Cezareea, care a supravieţuit pogromului armean, donat Dobrogei
0Un costum armenesc vechi de 100 ani a intrat în colecţia Muzeului de Artă Populară din Constanţa, completând astfel tezaurul vestimentar al etniilor Dobrogei.
Portul popular a fost păstrat cu sfinţenie, fiind transmis de generaţii în familia Tavitian din Constanţa.
Veşmântul, o rochie din mătase şi bumbac cusută cu fir auriu, a fost donat de Anaid Tavitian, fostul secretar literar al Teatrului de Stat.
Costumul feminin a aparţinut străbunicii lui Anaid şi a supravieţuit refugiului din Cezareea, provincie din Ţara Sfântă, de unde se trage familia maternă a lui Anaid Tavitian.
La pogromul din 1917-1923, mulţi dintre armeni s-au refugiat în România, prima ţară care i-a primit cu braţele deschise.
Când au ajuns la Constanţa cu vasul pe Marea Neagră, strămoşii lui Anaid purtau în braţe un prunc de două luni, pe fetiţa numită Azaduhi (însemnând „libertate“, în armeană).
Azaduhi avea să fie mama lui Anaid.
„Când şi-au părăsit căminul, au plecat doar cu ce aveau pe ei, câteva lucruri pe care le-au considerat cele mai de preţ. Printre ele era şi acest costum. Familia mamei avea un atelier de creaţie a covoarelor, unde proiectau ţesăturile, preparau culorile şi coseau covoarele. Rochia simbolizează un anumit statut social“, explică Anaid Tavitian.
Maria Magiru, directoarea Muzeului de Artă Populară, s-a arătat bucuroasă că instituţia primeşte un obiect de valoare care sporeşte astfel patrimoniul dobrogean.
La eveniment a fost prezent ambasadorul Armeniei la Bucureşti, Hamlet Gasparian, precum şi alte oficialităţi şi reprezentanţi ai etniilor din Dobrogea.
Prezentarea noului exponat din colecţia Muzeului de Artă Constanţa a marcat Ziua Naţională a Armeniei, 21 septembrie, când ţara şi-a căpătat independenţa faţă de URSS în 1991.
În onoarea acestei sărbători, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa a arborat pe faţadă, alături de tricolorul României, steagul Armeniei.
Pe aceeaşi temă: