Un român se oferă să împartă locuinţa cu două familii de refugiaţi. „Trebuie să fim solidari cu cei care nu au cămin şi hrană“
0Răzvan Vasile este printre primii români care şi-au oferit concret sprijinul pentru refugiaţii care ar vrea să vină în România. El doreşte să primească în gazdă, în locuinţa sa, două familii de refugiaţi.
Tânărul în vârstă de 28 ani este matematician, lucrează la Bitdefender şi stă în Bucureşti, într-o casă din sectorul 6. El îşi pune locuinţa personală la dispoziţia celor care au nevoie de ajutor.
„Ofer găzduire pentru două familii de refugiaţi, părinţi plus copii. Am un dormitor şi o mansardă libere. În numele umanităţii trebuie să fim solidari cu refugiaţii ce nu au cămin şi mâncare!“, spune Răzvan.
Matematicianul şi-a motivat gestul din perspectiva personală, în primul rând. Şi-ar dori să fie urmat de alţi români care să dorească să se implice în ajutorarea refugiaţilor.
„Oamenii aceia trăiesc drame, cred că toţi care au văzut filmul Lista lui Schindler au rămas mişcaţi de suferinţele acelor oameni siliţi să-şi părăsească locul. Să nu ne mai smiorcăim la televizor, ci să facem ceva în practică.
Să recunoaştem, criza refugiaţilor nu reprezintă o criză la nivelul unei ţări solitare. Nu reprezintă criza refugiaţilor din Germania sau a refugiaţilor din Ungaria; nici măcar nu reprezintă criza refugiaţilor din Europa. Reprezintă o criză la nivel umanitar! Suntem datori în faţa propriei noastre conştiinţe, în faţa lui Dumnezeu, să îi ajutăm pe cei nenorociţi de soartă! Să nu ne ferim de cuvinte, refugiaţii aceştia sunt nenorociţi de soartă!“, arată Răzvan Vasile.
El a luat deja legătura cu comunitatea siriană pentru a îl pune în legătură cu refugiaţi. Răzvan face un apel către români, să le ofere o mână de ajutor acelor oameni care fug din calea războiului. Tânărul consideră inacceptabilă reticenţa României în a nu primi refugiaţi, întrebându-se de ce ţara noastră doreşte europenizarea, dar nu vrea şi responsabilităţile care decurg din acest statut.
„Fac apel la voi, pentru că niciodată nu vom fi pregătiţi în faţa Dramei, pe care o numim istorie... Dar putem să fim pregătiţi să oferim căldura în sufletele celor care au nevoie, apă şi pâine pentru nevoiaşi, pătură şi adăpost pentru cei care sunt pe drumuri!
Fac apel la fiecare român în parte, fac apel la vestea noastră de oameni primitori şi cu suflet curat! Fac apel să nu-i lăsăm pe acei oropsiţi de soartă să-şi găsească sfârşitul prin gări sau prin cine stie ce colţuri de stradă!
Fac apel să nu lăsăm copiii - de vârsta copiilor noştri – înfometaţi, sub cerul liber, să-i vânture vântul ca pe nişte câini. Să arătăm acestor copii că umanitatea nu a pierit, că cineva are grijă de ei.
Mai fac apel la toate institutiile de mass-media să coordoneze şi să promoveze o iniţiativa civică de găsi adăpost pentru refugiaţi! Vocea voastră este mai puternică decât a mea, dar sunt convins că simţim la fel!
În fine... fac apel să fim oameni într-o perioadă de profundă criză a umanităţii!“, mai spune Răzvan, tânărul matematician din Bucureşti.
Vă mai recomandăm
Alina Mungiu-Pippidi: Primim câţi refugiaţi trebuie. Nu vă e ruşine?