Umiliți de Guvern, copiii persoanelor persecutate din motive etnice, între 1940-1945, dau în judecată statul român
0Statul Român a decis în anul 1999 să acorde anumite drepturi persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945. În 2021, și copiii acestor persoane primeau drepturi, doar că statul nu mai are bani.
Prin OG 105/1999, Guvernul României a decis să acorde persoanei care a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată, a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urma masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, dacă ulterior nu s-a recăsătorit sau a fost evacuată din locuința pe care o deținea, anumite drepturi.
Apoi, în anul 2021 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 154, prin care și copiii persoanelor persecutate pe motive etnice să beneficieze de aceste drepturi. Dispozițiile urmau să intre în vigoare la 1 ianuarie 2022, iar beneficiarii ar fi trebuit să primească, în medie, suma de 780 de lei lunar. Dar nu a fost așa, iar termenul de intrare în vigoare a fost prorogat pentru ianuarie 2023. Nici de data aceasta nu s-a întâmplat nimic deoarece, fără explicații, Guvernul a decis să proroge aplicarea legii pentru 1 ianuarie 2024.
Numai în Dobrogea sunt peste 30.000 de beneficiari ai Legii 154/2021 care au depus dosarele la Casele de Pensii, majoritatea primind deja deciziile.
„Statul român nu face altceva decât să ne umilească. Au votat acordarea unui drept, am depus dosarele, iar acum, în fiecare an amână să plătească acest drept”, spune una dintre persoanele beneficiare.
Sătui să fie umiliți de Guvern, unii dintre ei au dat în judecată Guvernul, Ministerul de Finanțe și Casa Județeană de Pensii, cerând obligarea statului la plata drepturilor prevăzute de Legea 154/2021. Astfel, peste 120 de dosare (unele colective, cu sute de reclamanți) sunt înregistrate la instanțele din Constanța și Tulcea. Totodată, reclamanții au cerut și sesizarea Curții Constituționale.
„Având în vederea că drepturile prevăzute de Legea nr. 154/2021 au fost prorogate prin ordonanțe de urgență, numai Curtea Constituțională a României poate să declare aceste prorogări ca fiind neconstituționale, cu consecința recuperării banilor și împiedicării pe viitor a prorogării acestor drepturi.”, spune avocatul specializat în drept constituțional Alexandru Bajdechi.
Sesizarea Curții Constituționale
În documentele depuse la dosar, în vederea sesizării CCR, reclamanții arată că Guvernul, prin OUG-urile de prorogare a datei de intrare în vigoare a Legii 154, încalcă principiul neretroactivității legii, deoarece au prorogat nu doar plata drepturilor, ci și acordarea acestor drepturi, implicit calitatea de beneficiar, contrar hotărârilor emise de casele de pensii.
„Nu contestăm faptul că statul are, în anumite situații clar determinate, posibilitatea de a suspenda plata acestor indemnizații, însă doar pe termen limitat și cu plata ulterioară a sumelor restante, împreună cu dobânzile aferente. În caz contrar, se aduce atingere dreptului la proprietate privată”, spun reclamanții.
Apoi, reclamanții arată că Guvernul realizează o discriminare între acordarea drepturilor copiii celor persecutați pe motive etnice și copiii supraviețuitorilor Holocaustului, care își primesc drepturile stabilite de lege.
„Amânarea acordării drepturilor copiilor persoanelor persecutate pe motive etnice are în vedere discriminarea pe motive etnice, deși O.G. 105/1999 are un caracter reparator pentru toți cetățenii români, indiferent de etnia în bază căreia au fost persecutați. Nu există nicio justificare obiectivă pentru ca o etnie să fie favorizată în detrimentul altor etnii”, spun reclamanții.
Casele Județene de Pensii din Constanța și Tulcea au transmis că ele nu fac altceva decât să respecte legislația, inclusiv Ordonanțele emise de Guvernul României prin care s-au prorogat anumite termene de aplicare a Legii 154/2021.