Trei semne banale care indică, de fapt, infarctul miocardic. Ce sunt acufenele, unul dintre cele mai grave simptome
0Infarctul nu este precedat de nicio durere, de cele mai multe ori. Electrocardiograma este metoda cea mai sigură de detecta afecţiunile care predispun la preinfarct, dar există şi semne care indică predispoziţia la scurtcircuitarea inimi..
„N-am mai simţit aşa ceva... Ce-o fi? Uneori în piept mă apasă, mă striveşte… Durerea se duce în umeri, în spate... Mi-e greaţă! O fi vreo indigestie?! Iar a început! Abia respir, parcă m-ar strânge cineva de gât!“.
Aşa a fost ilustrată, printr-un clip în care joacă actorul Florin Zamfirescu, campania naţională de conştientizare a riscului de infarct, „Infarct, extremă urgenţă“, realizată de Societatea Română de Cardiologie şi Fundaţia Română a Inimii.
Uneori, infarctul nu este precedat de nicio durere. Durerea apare brusc, intensă, lungă, ce poate ţine câteva ore. Dor braţele, falca, spatele. Creşte tensiunea arterială, apoi scade. Bolnavul devine uşor febril. Alteori, durerea apare la 2-3 minute, ca o senzaţie de strângere, arsură, strivire. Şi alteori, rareori, infarctul nu doare deloc. Pe acesta îl pot detecta doar electrocardiogramele (EKG).
Dar ce este, de fapt, infarctul miocardic? Este o necroză a muşchiului cardiac (miocard), cauzată de obstrucţia bruscă a unei artere coronare, ceea ce duce la oprirea irigării inimii. Afecţiunea este întâlnită de două ori mai des la bărbaţi decât la femei şi de obicei survine înaintea vârstei de 60 ani. Dacă suferiţi de tabagism, hipertensiune arterială, diabet, sedentarism, surmenaj profesional, sunteţi printre cei predispuşi infarctului. Urmările unui infarct sunt grave: intervin complicaţii, insuficienţă cardiacă, ruptură de valvulă mitrală sau perforarea peretelui cardiac necrozat. Iar ultima consecinţă este chiar moartea.
De aceea, medicii recomandă ca la primul semn al unui infarct, suferindul să se ducă urgent la spital, pentru a fi internat. Iar semnalul infarctului poate fi interpretat deseori ca o indigestie, cu tot registrul de greţuri, vărsături, leşin, transpiraţii reci şi sufocate. Iar dacă somnul ne este tulburat, agitat, pe fondul unei oboseli extreme, cu stări de slăbiciune, suntem pe drumul unui preinfarct.
O reţetă a sănătăţii, general valabilă, este echilibrul. O viaţă cumpătată, fără excese, poate constitui paşaportul spre o senectute trăită în linişte, departe de complicaţiile vârstei.
„Cel mai adesea, există o legătură între modul de viaţă şi starea de sănătate. Este adevărat că şi moştenirea genetică are un mare rol în modul în care îmbătrânim şi în starea noastră de sănătate. Dar nu este cazul să ne bazăm pe un fond genetic bun, deoarece excesele ne vor duce în acelaşi punct ca şi pe ceilalţi, doar că ceva mai târziu“, atrage atenţia dr. Sirma Tomoş, medic cardiolog la Ovidius Clinical Hospital din Constanţa.
Atenţie la acufene (vâjâituri în urechi), fosfene (scântei în ochi) şi xantelasme - acele pungi de grăsime de pe pleoape! „Xantelasmele sunt semn de hipercolesterolemie, o afecţiune care dă variaţii ale valorilor tensionale“, spune medicul cardiolog.
Este recomandat un control periodic la cardiologie, în funcţie de vârstă, de aceste semnale sau de istoric medical al familiei. Până la vârsta de 45 ani, controlul trebuie făcut o dată la 2 ani. După vârsta de 45 ani este bine să efectuăm anual o electrocardiogramă şi un set minim de investigaţii biochimice - sfătuieşte medicul de la OCH.
Pe aceeaşi temă: