Totul despre pelerinajul la Peștera Sfântului Andrei, „Betleemul pământului românesc”

Pe 30 noiembrie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe primul apostol chemat de Iisus să-i urmeze. Sfântul Andrei este considerat ca fiind cel care a adus cuvântul Evangheliei în ținutul Dobrogei de astăzi, de aceea este numit ocrotitorul României.

Miercuri, 30 noiembrie, la mănăstirea peștera Sfântului Apostol Andrei din localitatea Ion Corvin (Constanța) are loc cel mai mare pelerinaj din Dobrogea. Aici este locul unde, spun istoricii bisericești, apostolul Andrei s-ar fi adăpostit într-o peșteră.

„Conform scrierilor teologice şi istorice, Andrei a ajuns pe pământul dobrogean în jurul anului 60 d. Hr. şi s-a oprit cu ucenicii săi aici, unde a găsit trei preoţi păgâni care slujeau în peşteră, geţi de neam, cunoscuţi sub numele Innal, Rimmal şi Pinnal. Peştera este situată în Dealul Urluiului, la 4 kilometri de localitatea Ion Corvin şi aproximativ 80 de kilometri de Constanţa”, spun reprezentanții Arhiepiscopiei Tomisului.

La mănăstire poți ajunge și dinspre Călărași, pe DN 3, dacă treci Dunărea cu bacul la Ostrov, apoi mergi aproximativ 40 de kilometri în direcția Constanța. De asemenea, de pe Autostrada Soarelui, în dreptul orașului Cernavodă se poate ieși în direcția Rasova – Ion Corvin.

Slujba în ziua de Sfântul Andrei va fi oficiată de Arhiepiscopul Tomisului alături de care vor veni și alți ierarhi invitați. De asemenea, scena amenajată în apropierea bisericii va fi plină de preoți din județul Constanța.

Credincioșii, care vin aici în număr mare (de ordinul miilor, uneori depășind chiar și zece mii), se vor putea închina la moaștelor Sfântului Andrei și vor putea intra în peștera despre care tradiția spune că l-ar fi adăpostit devenind, astfel, primul locaș de cult de pe teritoriul țării noastre. Arhiepiscopul Teodosie numeşte acest loc „Betleemul neamului românesc”.

În ultimii doi ani, în jurul pelerinajului de la Peșteră a fost multă agitație și scandal deoarece regulile sanitare impuse de pandemie au fost sfidate de IPS Teodosie. Mai întâi, în 2020, când pelerinajul era interzis, episcopul a cerut public oamenilor să vină acolo. Apoi, în 2021, când masca era obligatorie de purtat, nimeni nu a respectat această regulă.  

Istoria mănăstirii Peștera Sf. Andrei

În primăvara anului 1943, peştera şi izvoarele au fost redescoperite de preotul Constantin Lembrău, împreună cu Jean Dinu, teolog şi jurist cu studii la Sorbona. În acelaşi an s-au început lucrările de amenajare a peşterii şi a incintei. La intrarea în peşteră s-a ridicat o faţadă din zid de piatră tencuită în exterior, iar în faţa peşterii s-a amenajat un platou pentru slujbe. La 30 iulie 1944, Episcopul Chesarie Păunescu a sfinţit locul, redându-l cultului, redevenind loc de închinare şi de rugăciune, aşa cum a fost în decursul vremurilor.

Greutăţile războiului au dus însă, încetul cu încetul, la uitarea peşterii şi la intrarea ei în ruină. Starea ei de degradare s-a accentuat odată cu desfiinţarea forţată a Episcopiei de Constanţa, în anul 1948, şi transferarea Episcopului Chesarie şi a administraţiei eparhiale la Galaţi.

Abia în cursul anilor 1986-1989, prin grija arhiereului Lucian Florea, pe atunci vicar episcopal la Galaţi, au fost curăţate intrarea şi interiorul peşterii. Turla de piatră a fost înălţată până la 1 m deasupra pământului, ca să nu intre în peşteră apa ce se scurgea de pe deal.

În vara anului 1990, doi vieţuitori de la mănăstirea Sihăstria, ieromonahul Victor Ghindăoanu şi monahul Nicodim Dincă, care era de fel din partea locului, din satul Zorile, au sosit în Dobrogea cu gândul de a reface vechea vatră monahală. S-au ridicat chilii, un paraclis, iar la 17 octombrie 1993 s-a pus piatra de temelie a bisericii mari. Tot atunci s-a turnat fundaţia noului paraclis.

În primăvara anului 1994, Arhiepiscopia Tomisului a hotărât ca Sf. Andrei să fie socotit ocrotitorul Dobrogei.

Între 1998-2002 au fost executate lucrările de construcţie la biserica mare, o adevărată catedrală împodobită la exterior cu mozaicuri impresionante şi la interior pardosită cu marmură, iar în anul 2006, biserica a fost sfinţită de către IPS Teodosie Petrescu.

În acest sfânt lăcaş se păstrează o părticică din moaştele Sfântului Apostol Andrei, adusă din Grecia.