Relaţia unică a românilor cu ciorba, cercetată ştiinţific. Proiectul care-şi propune să adune sute de reţete din toate colţurile României
0Cinci tineri din zone diferite ale României au pornit un proiect care aduce laolaltă pasiunea românilor pentru ciorbă, varietatea de reţete şi poveştile care însoţesc amintirile mâncării de acasă.
Observându-şi preferinţele culinare care se împleteau cu socializarea, Ruxandra Gubernat (sociolog) din Dâmboviţa, Irina Dobriţă (antropolog) din Iaşi, Bogdan Dincă (fotoreporter) din Teleorman, Adrian Cîtu (antropolog) din Bucureşti şi Henry Rammelt (sociolog) din Leipzig, Germania, au creat Naţia Ciorbei, un proiect în care românii sunt invitaţi să împărtăşească povestea ciorbei lor favorite - mâncate acasă sau preparate după o reţetă proprie sau împrumutată.
„Când am venit în Bucureşti am asociat oraşul cu o ciorbă, în care mirosul predominant era cel de ceapă prăjită de pe scara blocului. Aşa ne-am integrat în peisaj. Ciorba are o clar o funcţie în viaţa noastră“, spune Ruxandra Gubernat.
GALERIE FOTO CU CIORBELE PREFERATE ALE ROMÂNILOR
Ruxandra are un ritual: se întâlneşte o dată pe săptămână, cu colegii, la o ciorbă. Le aduce aminte de gustul bun de acasă, le dă prilej de a depăna poveşti, de a vorbi despre ce e bun. Fiecare găseşte în ciorba comandată savoarea şi senzaţia de saţietate pe care nu le dă altă mâncare.
Acest fel de „terapie socială“, în care oamenii împărtăşesc emoţii, le-a dus la proiectul „Naţia Ciorbei“. Prin poveştile ciorbei se încheagă o comunitate care are valori comune, în ciuda diversităţii.
Mixtul din gastronomia românească vorbeşte de la sine despre specific şi tradiţie, despre migraţie şi rădăcini, despre depăşirea frontierelor, adaptare şi armonizare. Pe scurt, povestea ciorbei este simbolică pentru patrimoniul naţional.
Ruxandra îşi aminteşte şi acum gustul ciorbei de peşte făcute de bunica din Argeş. Zeama avea doar câteva ingrediente: peşte, morcov, ceapă şi roşie pentru acrit. Se mânca răcită, cu mămăligă. Acum, soţul ei, neamţul Henry Rammelt, cu care face echipă şi în bucătărie, îi găteşte ciorbă de varză cu afumătură - o specialitate ardeleanească, preparată de saşi. El se dă în vânt după supa de perişoare din pui, neacrită.
Şi Irina are un neamţ acasă, care este, de asemenea, fan al ciorbei româneşti, în special a celei de văcuţă. Ea mărturiseşte că de când a descoperit gustul tarhonului, nu mai poate mânca ciorba fără acest condiment. Favorita ei este ciorba de cartofi cu leuştean, mâncată cu mămăligă.
Adrian preferă borşul de peşte din Delta Dunării, iar lui Bogdan i-a rămas la inimă supa de roşii cu busuioc. „Am constatat că bărbaţii sunt cei mai mari ciorbari, le place să gătească ei şi să recreeze gustul mâncării din copilărie sau să creeze ei altul, propriu, pentru familia lor“, arată inţitatorii proiectului.
Ciorbarii de pretutindeni sunt poftiţi să trimită pe pagina de Facebook „Naţia Ciorbei“ (şi pe grupul de Facebook omonim) sau pe e-mail retete@natiaciorbei.ro descrierea amănunţită a bunătăţii care îi face să le plouă în gură. Afli acolo de ciorbă de ragu din Arad, supa cremă din frunze de ridichi din Regat, zama de buretiţă din Harghita, borş de lobodă roşie şi ştevie de la Prut etc. Povestea ilustrată a ciorbei îţi poate aduce 100 euro la concursul Naţia Ciorbei, ce se derulează până la 1 noiembrie. După 1 noiembrie, cercetătorii pleacă pe teren pentru documentarea multimedia a poveştilor ciorbei, care vor fi inventariate, clasificate şi păstrate într-o colecţie publică.
Iată apelul lansat de Naţia Ciorbei:
Ţară, ţară, vrem ciorbari!
Hai în Naţia Ciorbei, platforma unde se-ntâlnesc românii de peste tot şi ciorbele lor de poveste.
Suntem un grup de antropologi vizuali şi sociologi căutători de reţete de ciorbă de pus la păstrare pentru generaţiile viitoare, aşa cum au fost ele moştenite din familie, din cercul de prieteni sau din întâmplare.
Trimite-ne un mesaj către pagina de facebook https://www.facebook.com/natiaciorbei sau un email la retete (at) natiaciorbei.ro, dă-ne reţeta, povestea şi-o fotografie cu ciorba-n farfurie până la 1 noiembrie şi poţi câştiga 100 de euro, cât să saturi 100 de prieteni cu o ciorbă!
Dacă le place tare juraţilor, reţeta ta poate ajunge într-un meniu de restaurant (Ciorbărie) sau chiar vedetă de film sau fotografie documentară.
Juriul care va alege cele 10 reţete câştigătoare este format din Mona Petre (Ierburi Uitate), Monica Stroe (antropolog SNSPA), Tiberiu Cazacioc (Slow food, observatorul gastronomic), Cosmin Dragomir (istoric culinar, gastroart.ro) şi Dragoş Tudoran (chef Ciorbărie).
Naţia Ciorbei este un proiect al Documentaria.ro şi DEMODOCS,
co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, susţinut de CIORBĂRIE. Parteneri: Decât o Revistă / IQAds / Sub25 / Gastroart.ro / Ierburi Uitate / Suplimentu' Creativ.
Pe aceeaşi temă:
De unde vin denumirile unor mâncăruri celebre pentru români: sarmale, musaca, ciulama, pilaf