Proiect unic pentru o şcoală în România: desenele unor elevi, transformate în NFT cu tehnologia blockchain
0Peste 800 de desene realizate de 240 de elevi ai unei şcoli gimnaziale au fost digitalizate şi transformate în NFT-uri. Acum ele pot fi achiziţionate cu criptomonede într-o piaţă virtuală. Tot ceea ce se va monetiza va fi investit în dezvoltarea personală a fiecărui elev şi în dezvoltarea sistemului de educaţie.
„Micii Giganţi” este proiectul realizat de profesorul de informatică Eduard Alin Grosu, de la Şcoala Gimnazială din comuna Peştera, judeţul Constanţa. Este un proiect unic în România deoarece foloseşte tehnologia „blockchain” pe care se înregistrează date sau informaţii despre tranzacţii, o tehnologie care vine să înlocuiască atât registrele clasice în care scriem cu pixul cât şi pe cele digitale în care folosim fişiere Excel.
Toţi elevii din şcoală (240), aceşti mici giganţi cum sunt numiţi de către dascăl, au primit o coală de hârtie împărţită în patru chenare, şi au desenat ce au dorit ei plecând de la un contur prestabilit. Apoi, cele peste 800 de desene rezultate (fiecare chenar a devenit un desen) au fost digitalizate şi transformate în NFT-uri. După ce au fost verificate au intrat pe o piaţă numită Trust Market.
„Un NFT este un certificat de autenticitate care legă deţinătorul de acel bun, fie că este fizic, fie că este virtual. Putem avea NFT pentru o piesă de artă din lumea fizică, digitală, pentru o melodie, pentru un bilet la concert, pentru o maşină, pentru o casă, chiar şi pentru o persoană (certificat de naştere, carte de identitate, etc). Toate aceste tehnologii ne ajută să evoluam într-o lume mult mai eficientă, transparentă şi corectă, o adevărată lume a digitalizării şi tehnologiei”, explică profesorul.
Câteva din NFT-urile create foto: Eduard Alin Grosu
Prima şcoală din România în lumea NFT-urilor
„Urmăresc tehnologia aceasta de vreo patru ani şi am observat că se vând NFT-uri pe sume foarte mari, NFT-uri care nu înseamnă nimic, de multe ori. La un moment dat, am văzut că există colecţii care încearcă să facă ceva bun. Atunci m-am gândit să fac şi eu cu elevii ceva bun”, spune profesorul Eduard Alin Grosu.
Prima etapă a fost realizarea desenelor, la au participat toţi cei 240 de elevi din şcoală, indiferent de talentul lor la această materie. Au desenat ce au vrut ei plecând de la o schiţă. „Au început de la acelaşi punct, aşa cum încep şi în viaţă”, explică dascălul.
Schiţa de la care au plecat toţi elevii foto: Eduard Alin Grosu
Fiecare foaie a fost împărţită în patru, iar după scanare şi prelucrare digitală au rezultat 801 desene, reprezentând colecţia de NFT-uri a „micilor giganţi” de la Peştera. Fiecare NFT este unic şi dezvăluie creativitatea şi viziunea unui copil, povestea unei generaţii ce poate schimba lumea.
În numai o săptămână, de când aceste NFT-uri sunt disponibile la nivel mondial pe Trust Market, 39 dintre ele au fost deja achiziţionate de diferiţi cumpărători virtuali. Preţul unuia este de 0,25 EGLD (criptomoneda Elrond). S-au adunat astfel aproximativ 1.500 de dolari (un EGLD valora, pe 22 februarie, 152 de dolari).
Un utilizator care doreşte să participe la acest proces special trebuie să intre pe site şi când extrage un desen nu ştie ce extrage, ele au fost randomizate (ascunse). Abia după ce-l achiziţionează poate vedea desenul. „Din momentul acela începe călătoria acelui desen deoarece i se asociază celui care i-a dat viaţă (l-a cumpărat) iar acel om poate să-l păstreze, să-l vândă, să-l ofere cuiva, să-l scoată la licitaţie”, mai spune profesorul.
Profesorul Eduard Alin Grosu
Artă digitală în sprijinul educaţiei
Profesorul Eduard Alin Grosu a reuşit astfel să creeze prima strângere de fonduri şcolare pe blockchain, cu NFT-uri unice, realizate de elevi. Banii adunaţi din arta digitală vor fi destinaţi dezvoltării personale a fiecărui „gigant”. Pentru administrarea transparentă a fondurilor se va înfiinţa un consiliu compus din elevi, profesori şi reprezentanţi ai părinţilor.
A realizat chiar şi un clip video în care prezintă mai mulţi elevi, cu visele lor şi cu dorinţele lor. „Am făcut asta pentru a-l ataşa proiectului, pentru a-i oferi viaţă, să nu fie impersonal. Voiam să se vadă că sunt oameni acolo, sunt elevi, suflete”, arată Eduard Alin Grosu.
Dascălul spune că nu toţi elevii din şcoală au înţeles exact proiectul său, mai ales că nu a apucat să explice fiecărui copil în parte ideea sa, dar acum, după ce aceste NFT-uri sunt disponibile la nivel mondial, le va detalia şi mai mult.
„Este un proiect care trebuie să ajungă unde trebuie, altfel rămâne un proiect la care am lucrat, ne-am simţit bine şi ne-am distrat. Promovarea lui se face în special pe Twitter, acolo unde este publicul ţintă al acestor NFT-uri”, explică profesorul.
Planurile lui Eduard Alin Grosu nu se opresc aici. Vrea să lanseze şi un proiect „crypto”, pe tehnologia Elrond, cu un număr total de cryptomonede egal cu numărul de elevi din România înmulţit cu 1.000. Aceste cryptomonede o să fie împărţite între deţinătorii de NFT-uri şi toate şcolile care o să dorească să participe în proiect.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Profesorul de la sat care explică pe „limba elevilor” cum se face testarea la domiciliu VIDEO