Proiect de muzeu în memoria deţinuţilor morţi în lagărele canalului: „Din 360 de firme către care am trimis cereri de sponsorizare, doar una ne-a răspuns“

În memoria celor peste 2.000 de deţinuţi care au murit în lagărele Canalului Dunăre-Marea Neagră în perioada 1950 – 1953, Paul Andreescu (79 de ani), preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Filiala Constanţa, vrea să amenajeze un muzeu în aer liber.

La jumătatea drumului morţii lagărului Canalului Dunăre-Marea Neagră va fi deschis un muzeu în aer liber, care va include şi memorialul ridicat de foştii deţinuţi politic în anul 2000, ce are o înălţime de 24 de metri şi este format din nouă module suprapuse, fiecare având inscripţionat numele unuia dintre cele nouă lagăre ale morţii. 

Muzeul, ideea fostului deţinut politic Paul Andreescu, de 79 de ani, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Filiala Constanţa, va avea o alee principală în formă de cruce care va străbate cei 3.000 de metri cât va fi suprafaţa muzeului în aer liber. Pe ziduri vor fi montate plăci de granit pe care vor fi inscripţionaţi cei 819 de morţi identificaţi care au decedat în lagărele de-a lungul canalului. 

Victimele regimului comunist care au sfârşit în proiectul megalomanic al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej sunt mult mai multe. Conform unui raport din anul 1967, comuniştii au recunoscut că sunt peste 1.000 de morţi în lagărele canalului care nu au fost înregistraţi.

La intersecţia aleilor va fi amenajat un scuar, iar în mijlocul acestuia ca fi recreat „stâlpul infamiei“, invenţia lui Augustin Albon, unde deţinuţii politic, mai ales cei de la Poarta Albă, erau batjocoriţi. În partea dinspre şosea, parcul tematic se va termina cu plăci negre de granit unde vor fi postate aspecte din timpul construcţiei canalului, proiect abandonat de Gheorghe Gheorghiu-Dej şi reluat de Nicolae Ceauşescu, iar în mijloc va fi harta gulagului românesc.

Partea dinspre pod se va termina cu un zid în formă se semicerc cu gravuri având în centru traseul canalului cu localităţile adiacente. Proiectul mai cuprinde şi o troiţă, la care trecătorul se va putea ruga pentru sufletele celor care au murit pe şantierele canalului.

Terenul necesar amenajării acestui muzeu a fost donat de Primăria Poarta Albă pe o perioadă de 49 de ani. Proiectul este finalizat, însă nu sunt bani pentru demararea lucrărilor. Paul Andreescu spune că investiţia se ridică la suma de 950.000 de lei. Din sutele de firme de top cărora le-a cerut ajutorul, doar Alro Slatina s-a alăturat proiectului şi a donat suma de 10.000 de lei.

„Pentru realizarea monumentului ne-am bazat pe sponsorizări, considerând că poporul acesta are datoria să cinstească pe cei vrednici şi curajoşi, exterminaţi pentru că şi-au iubit ţara şi neamul şi şi-au apărat credinţa, să scoată la lumină adevărul despre ororile săvârşite de unii împotriva altora, să ridice monumente de rugă şi de cinstire, să lase urmaşilor mărturii ale celor petrecute în ţară, din care să înveţe şi să ia aminte. Pentru asta, am trimis câte o propunere de contract de sponsorizare către 300 de firme din cele ce figurează în top 500 ca realizare de beneficii la nivel naţional în anul 2016 şi către primele 60 de firme din top realizări beneficii la nivelul judeţului Constanţa. Din păcate, din 360 de firme, o singura firmă a răspuns şi ne-a virat o sumă pentru care îi mulţumim. Este încă o dovadă că acei care au strâns averi au avut şi au această ştiinţă, dar le lipsesc educaţia, respectul şi datoria faţă de valorile ţării“, spune, mâhnit, Paul Andreescu. 

Cei care vor dori să se alăture proiectului pot depune orice sumă în cont IBAN: RO93RNCB0114032044100001 deschis la BCR Sucursala Constanţa, cu menţiunea „Contribuţie Muzeu Canal Dunăre-Marea Neagră“. Titular de cont este AFDPR Filiala Constanta. 

Paul Andreescu, arestat la 17 ani 

Paul Andreescu este un fost deţinut politic, care a fost arestat când avea 17 ani. Terminase Liceul Mircea cel Bătrân din Constanţa, în anul 1956. În noiembrie a fost arestat pentru că a împrăştiat manifeste împotriva regimului. „Făceam parte dintr-o organizaţie de tineri care împrăştiau manifeste şi unul dintre prieteni ne-a trădat. Noi ceream plecarea ruşilor din ţară, scoaterea limbii ruse din învăţământ, obligatorie la acea vreme, şi să nu mai fim obligaţi să învăţăm despre istoria Partidului Comunist Sovietic. Pe 7 noiembrie se defila, în cinstea Marii Revoluţii Sovietice, pe strada Stalin, actualul Bulevard Tomis. Noi voiam să ne băgăm printre manifestanţi şi să împărţim manifeste“, a povestit el.

Nu au mai apucat, a fost arestat împreună cu alţi colegi. „Am primit cinci ani de detenţie. După cei cinci ani au decis că nu sunt reabilitat şi m-au trimis cu domiciliul forţat la Rubla, în Bărăgan. Nici atunci nu au considerat că am fost reabilitat şi mi-au mai dat jumătate de an. Noroc cu anul 1964 când a fost amnistiat“, a povestit fostul deţinut politic.  

Cu toate acestea, Securitatea nu îşi terminase misiunea. „Până în anul 1989, peste 90 de ofiţeri de Securitate, de la general la locotenent major se ocupau de mine. Printre ei erau vecini, prieteni şi colegi“, spune el.

În iunie 2017, a avut loc o procesiune în memoria victimelor canalului. Aproximativ 800 de persoane au mărşăluit pe o distanţă de cinci kilometri, cu plecare de la mausoleul de la Poarta Albă până la mănăstirea Galeşu, ridicată pe locul unei foste colonii de muncă.

Procesiune FOTO I.D. 

Vă mai recomandăm:

Poveştile românilor care au deturnat avioane ca să evadeze din comunism: şase au ajuns până în Austria

EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini

Poveste de dragoste comunistă: idila dintre „prinţesa roşie“, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi amantul ei, un medic chirurg care a murit în închisoare
 

Amintiri din lagărul torţionarului Florian Cormoş: „Mi-a spus că trebuie să pierim“