Primul proiect-pilot de prevenire a apariției algelor a avut succes

În fiecare an, algele provoacă neplăceri autorităților locale dar, mai ales turiștilor. Administratorul plajei nu deține suficiente utilaje de curățare a nisipului, iar agenții economici care au închiriat suprafețele de nisip stau și așteaptă să facă alții ecologizarea.

Toți miniștrii care au trecut pe la cârma ministerului Mediului au promis că vor găsi o soluție de colectare a algelor și de folosirea lor ba în agricultură, ba petru producerea cremelor. Fără niciun rezultat însă. Așa se face că în fiecare sezon estival se cheltuiesc bani mulți pentru strângerea lor, uneori mult prea târziu, când acestea intră în descompunere.

300 de metri de plajă, protejați

În acest sezon estival a fost demarat primul proiect pilot de prevenire a apariției algelor de către Societatea de Explorări Marine „Oceanic Club“.
Barajul de oprire a înaintării algelor la țărm a fost montat la începutul acestui sezon estival în golful din stațiunea Eforie Sud. Digul are o lungime de 100 de metri, iar plaja care este protejată are 300 de metri.
Digul a fost amplasat la o distanță de 10 – 15 metri față de baliza care marchează zona de îmbăiere. „Am vrut să nu deranjăm nici zona de îmbăiere și nici canalul de navigație“, a spus Răzvan Popescu - Mirceni, coordonatorul Oceanic Club.
La proiect lucrează 18 persoane dintre care 5 biologi, 2 ingineri și 4 scafandri.

Algele sunt ținute departe de mal. Imagine subacvatică

Se perfecționează sistemul

Inițial, s-a montat un baraj din plasă semirigidă realizată dintr-un polimer rezistent, dispus sub forma unui perete de talian.
Acest tip de material nu poate deveni suport pentru alge și prin dispunerea sa nu permite capturarea sau vătămarea elementelor de faună marină.
Între timp, sistemul a fost îmbunătățit. „În momentul de față perfecționăm sistemul și facem teste. Flotorii erau din polistiren exudat, însă i-am făcut acum din peturi. Vrem ca în acest fel să reducem și costurile pentru ca acest proiect să poată fi extins pe tot litoralul românesc “, spune Mirceni.

Randament de 90 – 95%

Programul de cercetare este susținut de Petrom. Tot proiectul este bugetat cu 7800 euro. Până acum au fost cheltuiți aproximativ 3.000 euro. Materialele pentru confecționare au costat 1.200 lei.
Pe perioada cât barajul a fost funcțional, până la furtuna de săptămâna trecută, zona protejată nu a fost invadată de alge, randamentul fiind de 90 – 95%, așa cum au spus inițiatorii proiectului. Însă, betonul fundației s-a erodat, iar sacii s-au spart și odată cu schimbarea poziției barajului algele au invadat din nou zona de plajă.
Proiectul de cercetare continuă însă. „În loc să devină un deșeu, algele pot fi folosite pentru producerea de biogaz, bioetanol, sau ca îngrășământ agricol“, a spus Răzvan Popescu-Mirceni.