Primii locatari ai Tomisului. O femeie şi sclavul ei, înhumaţi în incinta în care au trăit în antichitate

Astfel de morminte se găsesc la tot pasul în vechea cetate Tomis, pe care este clădită Constanţa de astăzi. Arheologii scot la iveală cu fiecare săpătură vestigii ale primilor locatari ai urbei.

În curtea interioară a blocului de pe Bulevardul Tomis nr. 99, colţ cu strada Sarmizegetusa, vizavi de Sala Sporturilor din Constanţa, se fac săpături pentru descărcarea arheologică. Aici se va construi un imobil pe terenul retrocedat, spre nemulţumirea locatarilor.

Primii locatari au fost, însă, alţii - o familie care a trăit în secolele II-III şi care şi-a îngropat decedaţii, conform importanţei. Un sclav (probabil) a fost înhumat într-o groapă mică, astfel că răposatul a fost aşezat să doarmă pe vecie cu genunchii flexaţi. Deasupra au fost puse câteva plăci de ceramică, poate pentru a nu fi dezgropat de animale. Altcineva, probabil o membră a familiei, a fost înmormântată cum se cuvine, într-o groapă încăpătoare făcută în trepte, aşa cum era obiceiul vremii. 

Cătălin Nopcea este cercetătorul care o scoate la iveală uşor-uşor pe femeia care a locuit în antichitate în cetatea de la Marea Neagră. „Avea picioare lungi“, observă arheologii. Este intactă, dar veştmintele nu au rezistat timpului. „De fiecare dată când sap la un mormânt, mă gândesc că poate mă dezgrop pe mine, dacă ar fi să ne gândim la reîncarnare“, mărturiseşte Cătălin Nopcea.

Obiectele descoperite sunt duse la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, iar scheletele descoperite (botezate cu indicative, nu cu nume - M1, M2) sunt duse la Institutul de Antropologie Francisc Reiner din Bucureşti, care aparţine Academiei Române, unde li se stabileşte vârsta, provenienţa, cauza morţii. Aici se pot face chiar şi analize ADN.

Femeia din Tomis are glezna dreaptă sfărâmată de timp. „Depinde şi de vremea când a fost înmormântată, dacă pământul era ud“, explică arheologii.

Arheologul Constantin Băjenaru de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa conduce şantierul.

„Astfel de morminte găsim aproape la fiecare săpătură. Important aici este şanţul de împrejmuire, uşor de recunoscut datorită stratului negru ce se detaşează în malul de loess. Fiecare familie, în perioada timpurie, avea incinta protejată de un astfel de şanţ, organizarea lor era similară tribului. Obişnuiau să îşi îngroape morţii în incintă, indiferent de rang. La şantierul de pe strada Decebal am descoperit 15 astfel de morminte. Constanţa este o cetate antică“, mai spune arheologul. 

Pe aceeaşi temă: 

Muzeul funerar în aer liber, unic în România. Inscripţiile străvechi arată cum erau deplânşi morţii în Antichitate

Cetăţile antice ascunse ale Dobrogei. Unde se află Sacidava, Ibida şi Halmyris