Presa din Dobrogea, cuprinsă într-o enciclopedie. Prima publicaţie a apărut în cel mai cosmopolit oraş
0Toată presa care a văzut lumina tiparului în Dobrogea anilor 1878-1944 este cuprinsă în cel mai recent volum lansat de Biblioteca Judeţeană Ioan N. Roman din Constanţa - „Enciclopedia de presă din Dobrogea 1878-1944“.
Cartea, tipărită în condiţii grafice de ţinută la Editura ExPonto din Constanţa, le are ca autoare pe Corina Apostoleanu (directoarea bibliotecii), Luminiţa Stelian şi Anca Dobre.
Prefaţa este semnată de Constantin Cheramidoglu, reputat arhivist al Dobrogei, care aminteşte începuturile presei dobrogene, ce datează dinainte de 1878, din vremea când ţinutul se afla sub stăpânire otomană. Prima publicaţie apărută între Dunăre şi Marea Neagră a fost „Stravopodis“ (în greacă, „Strâmbul“ sau „Şontorogul“) la Sulina, o gazetă cu tentă de satiră şi umor tipărită de grecul Avgherinos, în limba greacă, la 1875, care trata desigur, printre altele, mersul şchiopătat al mici comunităţi. La acea vreme, Sulina era cel mai cosmopolit oraş al Dobrogei şi avea să fie şi cel al României, până la instaurarea regimului comunist.
Prima publicaţie în limba română a apărut la Tulcea (fosta reşedinţă de paşalâc, aşa-numitul sangeac) în 1879 şi se numea „Steaua Dobrogei“, fiind condusă de Basile Brănişteanu, ziarist venit de peste Dunăre. Prima publicaţie românească din Constanţa a fost „Farul Constanţei“, un oficios al noii administraţii româneşti care a preluat Dobrogea la 1879. Şi aceasta era tipărită la tipografia unui grec, Pastemalgioglu.
Enciclopedia conţine de altfel un capitol dedicat presei minorităţilor (semnat de Corina Apostoleanu), cea care a dat, de fapt, startul presei dobrogene. Pentru prima dată, în volum este cuprins la bibliografie şi primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre (1905-1929), a cărui operă valoroasă a stat la baza cercetărilor documentare întreprinse de iubitori ai Dobrogei, de-a lungul timpului. La rândul său, „Enciclopedia de presă din Dobrogea 1878-1944“ va deveni un instrument foarte util de lucru pentru studiile referitoare la istoria acestei regiuni istorice, pentru că scoate la iveală toate materialele publicistice specifice din acea perioadă, aflate în arhiva sa sau în cea a Bibliotecii Academiei Române.
Volumul realizat de Biblioteca Judeţeană Ioan N. Roman din Constanţa conţine şi periodicele instituţiilor dobrogene, ale asociaţiilor profesionale sau ale comunităţilor etnice. Acestea din urmă vor primi câte un exemplar al „Enciclopediei de Presă a Dobrogei“, din partea Bibliotecii Judeţene.
Instituţia caută, de asemenea, în continuare, orice material care ar putea întregi colecţia de presă dobrogeană. O continuare a volumului va fi editat în câţiva ani, pentru perioada de după 1944, şi va necesita o muncă la fel de asiduă, mai laborioasă şi mai complexă dată fiind „explozia“ de presă tipărită, audio-video şi online din anii de după 1989.
Pe aceeaşi temă:
Saga grecului Constantin Sarry, cel care a fondat cel mai important ziar al Dobrogei