Poezie erotică a lui Emil Brumaru, în manuscris la Biblioteca Judeţeană
0Un manuscris al lui Emil Brumaru, faimosul poet basarabean al Erosului, se află în posesia Bibliotecii Judeţene Ioan N.Roman din Constanţa. Rândurile scrise de autor compun poezia „Scrisoare“, pe care bibliografii sunt de părere că Brumaru a expediat-o spre publicare revistei culturale Tomis, acum desfiinţate.
„Poezia «Scrisoare» a fost scrisă de autor cu stiloul încărcat cu cerneală neagră, pe o filă velină de format A4 şi culoare albă (acum uşor îngălbenită). Este semnată, dar nu este datată; păstrată în condiţii foarte bune. Manuscrisul a fost donat Bibliotecii Judeţene Constanţa în anul 1975 de către conducerea revistei «Tomis». Putem bănui că poezia a fost trimisă de Emil Brumaru, spre publicare, revistei de cultură constănţene, cel mai probabil la rugămintea redacţiei. Putem estima momentul expedierii ei către Constanţa. Poezia a fost inclusă de poetul ieşean în volumul «Ruina unui samovar» (1983, Cartea Românească), cu menţiunea anului scrierii ei: 1968. Prin urmare, poezia nu putea ajunge în redacţia «Tomisului» decât în perioada ’68 – ’75. Poezia nu a apărut în paginile «Tomisului». Motivele? Nu putem face decât presupuneri“, explică bibliograful Ionel Alexe.
El menţionează că numărul din iunie 1971 al revistei constănţene Tomis conţine o altă poezie a lui Emil Brumaru: „Cântec naiv“. „Brumaru a pus titlul «Cântec naiv» la mai bine de douăzeci de poeme diferite.) Există şi o versiune mai lungă a poeziei «Scrisoare», publicată în 1998, în volumul «Dintr-o scorbură de morcov» (editura Nemira), versiune intitulată «Epistolă reîntregit㻓, arată Ionel Alexe.
Manuscrisul este expus la sediul bibliotecii până la sfârşitul lunii martie, prezentarea fiind dedicată Zilei Internaţionale a Poeziei, celebrată în ziua de 21 Martie.
Emil Brumaru s-a născut în ziua de Crăciun a anului 1939, în localitatea Bahmutea din Basarabia. A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Iaşi. După absolvire a fost medic timp de 12 ani, la Dolhasca - Suceava. În anul 1975 a renunţat brusc şi definitiv la medicină, s-a stabilit la Iaşi şi a devenit scriitor cu normă întreagă.
A debutat editorial în 1970, cu „Versuri“, la editura Albatros. A publicat peste cincisprezece volume originale şi câteva antologii. Dintre multele premii primite de Emil Brumaru de-a lungul anilor menţionăm: Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut (1970), Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ (2001), Premiul de Excelenţă al Festivalului „George Bacovia” (2005).
Bibliografii menţionează că în întâmpinarea volumului de debut al poetului ieşean, criticul literar Ion Negoiţescu nota într-o cronică apărută chiar în paginile revistei „Tomis“ („Debutul unuin poet”, octombrie 1970): „La Începutul lui Emil Brumaru au prezidat, ca la orice destin ales, ursitoarele: melcul, mătasa, piersica, porţelanul chinezesc, lapţii, jobenul, îngerii nenumăraţi cu strai de fluturi, de dulap, de dulceţuri, de franjuri, de coapse...“.
Pe aceeaşi temă: