Plăcerea ascunsă a regelui Ferdinand, în Dobrogea anilor antebelici: „Îmi place că fac asta eu însumi“
0În toamna lui 1911, Dobrogea era menţionată adesea în scrierile personale ale regelui Ferdinand, suveranul preferând să facă aici incursiuni în teren.
În septembrie 1911, principele moştenitor al Coroanei îi scria unchiului său, regele Carol, de la Cotroceni. Ferdinand inspectase starea trupelor militare şi se declara nemulţumit de pregătirea comandanţilor. „Greşeli şi uneori chiar greşeli grosolane au făcut aproape toţi şi tuturora le lipseşte spiritul ofensiv“, remarca el.
„Ieri după-amiază, la sfârşitul exerciţiilor a început să plouă tare de tot şi, pentru că plouase şi peste noapte, drumurile erau destul de desfundate. Oamenii sunt foarte bucuroşi de ploaie. Barometrul are tendinţa să urce, aşa că pentru inspecţia de mâine putem spera la o vreme mai bună, oricum drumurile sunt mai bune decât în Dobrogea“, scria Ferdinand într-o epistolă cuprinsă în „Scrisorile Regelui Ferdinand I al României“ editate de Sorin Cristescu (Editura Cetatea de scaun, 2015).
Ultimele clipe de linişte
Editorul face menţiunea că Armata făcea ultimele manevre militare din timpul domniei Regelui Carol I, deoarece evoluţia situaţiei balcanice şi iminenţa izbucnirii războaielor au stopat instruirea trupelor.
Astfel că la jumătatea lui iunie 1912, Ferdinand îşi permitea o vizită în teren prin Dobrogea, unde drumurile se uscaseră de căldură. Suveranul profită de răgaz pentru a scris fratelui său mai mare, Wilhelm.
„Ultima mea scrisoare era de la călătorie pe Dunăre care s-a încheiat cu o vizită de două zile la Constanţa. De acolo ne-au chemat festivităţile legate de dezvelirea statuii lui Cuza de la Iaşi. Eu m-am întors imediat la Constanţa pentru a examina terenul de anul acesta şi de acolo m-am dus cu automobilul la Măcin ca să vânez pe Dunăre, atât în mlaştinile de la Brăila, cât şi pe lacul Razelm, care are o întindere mai mare decât lacul Constanţa din Elveţia, 800 kilometri pătraţi. Rezultatul a fost mai puţin bun decât în anii trecuţi. De altfel, scopul meu principal a fost de a mai vedea o dată locul vechiului Istropolis (cetatea Histria - nota editorului), care este acoperit de o serie de tumuli mici. Oraşul trebuie să fi avut o mare întindere şi dacă s-ar putea face săpături s-ar mai putea descoperi multe lucruri. Drumurile din această parte a Dobrogei sunt relative bune şi călătoria cu automobilul îmi face cu atât mai multă plăcere cu cât şofez eu însumi“, mărturisea Ferdinand.
Într-o scrisoare din 1915 adresată fratelui său mai mic, Carol (alintat Carlo), regele Ferdinand îndrăznea să-şi mărturisească adevăratele sentimente faţă de viaţa sa de monarh şi faţă de politica internaţională. Într-o vară tensionată pe care şi-o petrecuse în Bucureşti, singura sa relaxare fusese călătoria în Dobrogea, unde stătuse câteva zile la mare, apoi vizitase săpăturile arheologice de la cetatea Histria.
Regele României se afla la 1 septembrie 1915 la Sinaia, la Pelişor, alături de familia sa. Ferdinand nu pomeneşte nimic de consoarta sa Maria, ci doar de copii. El tocmai se întorsese din Capitală, unde se plângea că atmosfera nu este plăcută. Singurul său răgaz fusese expediţia din Dobrogea, unde petrecuse câteva zile la Constanţa şi la Histria. Monarhul era interesat mai ales de săpăturile arheologice ce erau făcute la cetatea antică de la malul Mării Negre.
„De câteva zile mă aflu aici la Sinaia, unde copiii sunt de mai multe săptămâni. Am simţit nevoia de aer curat după ce toată vara până acum am stat la Bucureşti într-o atmosferă nu tocmai plăcută. Nu mi-am permis decât o scurtă şedere la Constanţa, mai ales ca să văd săpăturile arheologice care se fac nu departe de acolo, la Histria. Practic se poate spune că obiecte de artă nu s-au găsit până acum. Totuşi s-a reuşit degajarea marelui zid al oraşului, unde s-au găsit inscripţii interesante şi în mare bine păstrate, de mare valoare istorică“, relata regele despre cea mai veche aşezare urbană de pe teritoriul României.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Imagini de la 1912 cu cetatea antică aflată la mijlocul distanţei dintre Dunăre şi Marea Neagră