Patru morminte antice, descoperite în centrul vechiului Tomis. De ce se îngropau morţii la poarta Cetăţii, pe drumul ce lega Histria de Tomis

După aproape jumătate de secol de la ultima descoperire importantă din centrul vechiului Tomis, arheologii au dat de patru morminte datând din perioada romană, respectiv secolul II după Christos.

La intersecţia străzii Mircea cel Bătrân cu Bulevardul Ferdinand, arheologii constănţeni, coordonaţi de dr. Constantin Băjenaru, responsabilul ştiinţific al săpăturii, au descoperit patru morminte din perioada romană. În Antichitate, pe aici trecea drumul ce lega Histria de Tomis. 

Este vorba de locurile de înhumaţie a unui bărbat, al unei femei, dar şi şi a doi copii ce au trăit în urmă cu aproape două milenii în vechiul Tomis.  

„Mormintele erau în zona din imediata apropiere a drumului antic care mergea de-al lungul litoralului, care lega Histria de Tomis, în apropierea porţii mari a zidului de incintă târziu al Tomisului. 

În Antichitate, cea mai mare concentraţie de morminte se atingea de-a lungul drumurilor, astfel încât călătorii, atunci când făceau un popas, să poată admira mormintele celor răposaţi acolo, şi să citească inscripţiile şi numele celor care se odihneau. Era o piedică în calea uitării“, spune arheologul Octavian Mitroi, cel care a participat la cercetarea arheologică premergătoare unui proiect imobiliar. 

Într-un mormânt au fost găsite şi obiecte de ofrandă, respectiv două ulcioare perfect conservate, fapt ce a permis datarea acestora în timp. În alt loc de veci, al unei femei, s-a găsit un ac de os pentru păr. 

La vremea aceea, obiceiul strămoşilor noştri era de inhumaţie, însă arheologii au dat şi peste un mormânt de incinerare, deşi ritul era în declin în secolul II după Christos. 

În zona centrală a oraşului Constanţa ultimele descoperiri s-au făcut în urmă cu aproape jumătate de secol şi este vorba de mai multe sarcofage. Piesele şi scheletele vor fi duse la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa, după o escală la laboratorul de restaurare.

Vă mai recomandăm:

Vasile Canarache, vizionarul care a făcut din Constanţa un oraş istoric: „Când mergi mai adânc cu plugul pe ogoare, găseşti urmele veacurilor trecute“

Misterul Farului Genovez de la Constanţa, descris de poeţi ca un „Crist care umblă pe ape“. Povestea de dragoste care a reînviat bătrânul far