Patriarhul cetăţii Histria a devenit istorie. Arheologul Alexandru Suceveanu s-a stins din viaţă
0Istoricul în vârstă de 73 ani a încetat din viaţă în seara de 23 mai. Alexandru Suceveanu s-a dedicat cercetării sitului arheologic de la Histria, fiind numit de colegi „patriarh al Histriei“.
Moartea arheologului Alexandru Suceveanu a fost anunţată de colectivul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
„Personalitate ştiinţifică remarcabilă în domeniul arheologiei şi istoriei romanităţii pontice, Alexandru Suceveanu şi-a legat numele şi activitatea de pământul Dobrogei. A iubit Histria, căreia i-a consacrat cea mai mare parte a vieţii şi operei sale; s-a implicat deopotrivă în cercetarea şi conservarea monumentelor; în publicarea monografiilor ştiinţifice şi în consacrarea Histriei ca sit arheologic de importanţă europeană. Lasă în urma sa o operă ştiinţifică vastă: monografii, studii, articole, consideraţii istorice.
Prin dispariţia lui Alexandru Suceveanu, lumea arheologică românească îndură o grea şi ireparabilă pierdere. Colectivul MINAC pierde un coleg şi un prieten, pe care l-a simţit mereu aproape cu sfatul, cu ştiinţa, cu sufletul. Veşnică amintire!“ este mesajul transmis de colegii de la Constanţa.
Alexandru Suceveanu s-a născut la data de 11 martie 1940 în Bucureşti. A absolvit în anul 1961 cursurile Facultăţii de Filologie Clasică din Bucureşti. În anul 1962 a devenit arheolog şi cercetător principal I la Institutul de arheologie Vasile Pârvan din Bucureşti. În anul 1973 a obţinut titlul de Doctor în istorie cu lucrarea „Viaţa economică în Dobrogea romană“.
Alexandru Suceveanu şi-a dedicat viaţa cercetării cetăţii greceşti Histria, şantierul unde a deprins profesiunea de arheolog. Din anul 1989 a deţinut funcţia de responsabil ştiinţific al sitului arheologic Histria, cel mai mare şantier arheologic din Dobrogea. Dr. Suceveanu a fost director ştiinţific la Institutul de Arheologie al Academiei Române.
„Ataşamentul sincer faţă de problemele arheologiei constănţene s-a manifestat frecvent şi în mod nemijlocit. Când obtuzitatea unor factori de decizie locali sau investitori a pus în pericol unele obiective antice reprezentative din vechiul Tomis, Alexandru Suceveanu a fost unul dintre cei care răspundea prompt la toate solicitările pentru a sprijini cercetarea, salvarea şi protejarea lor.
Amintesc astfel, intervenţiile sale, alături de ale altor colegi împuterniciţi de Ministerul Culturii, pentru protejarea unor complexe arheologice din zona Băncii Agricole (astăzi Reiffeisen Bank), din curtea Arhiepiscopiei Tomisului, de pe strada Marcus Aurelius, ori din zona Băncii de Investiţii (actuala B.R.D.).
Dar una dintre cele mai importante acţiuni iniţiate cu succes în sprijinul unui monument arheologic constănţean a avut loc în primăvara anului 1989, când s-a descoperit marea basilică romano-bizantină situată între străzile Mircea cel Bătrân, Negru Vodă, Ecaterina Varga şi Dragoş Vodă; aflată în pericol iminent de a fi excavată înaintea finalizării săpăturilor arheologice, pentru a face loc unui hotel al partidului, basilica (împreună cu resturile amfiteatrului roman mai vechi şi cu alte construcţii din zonă) a putut fi cercetată corespunzător şi conservată o parte importantă a acesteia (reprezentând absida şi capătul estic al celor trei nave), graţie promptitudinii cu care Al. Suceveanu (împreună cu Al. Barnea şi Anişoara Sion) a răspuns solicitărilor noastre, blocând „avântul” demolator al unora dintre factorii de decizie locali (prim-vicepreşedintele Consiliului Judeţean şi secretara cu propaganda a Comitetului judeţean de partid)“, relata într-o însemnare din revista Pontica alt om de cultură constănţean, Mihai Irimia.
Vă mai recomandăm
Cetatea Histria, bijuteria Pontului Euxin FOTOGALERIE
Cum poţi vizita Cetatea Histria şi ce poţi admira în primul oraş din România