Părinţii dau năvală la cele mai iubite învăţătoare

Dacă ar fi fost să primească toţi copiii care au vrut să le fie învăţăcei, Maria Ceauşu şi Ecaterina Rupesac ar fi trebui să aibă în clasă sute de copii. Ecaterina Rupesac învaţă ultima generaţie de elevi, iar Maria Ceauşu s-a retras de un an din activitate.

Într-un top neoficial al Inspectoratului Şcolar Judeţean, cele două cadre didactice au fost cele mai dorite de părinţi.
Când la alte şcoli încep înscrierile în martie, locurile la Şcolile „Ion Jalea“ şi „Dan Barbilian“ din Constanţa sunt demult ocupate. „De regulă, înscrierile încep din octombrie – noiembrie. Nu acceptăm cereri mai vechi de opt – zece luni“, spune Ecaterina Rupesac.  

Dacă ar fi să-i primească pe toţi, ar avea în fiecare an zeci de copii. Şi aşa a făcut un compromis şi, deşi numărul maxim de copii acceptat este de 25, ea are în clasă 29 de micuţi. Copiii ei sunt acum în clasa a II-a.

Care este motivul pentru care părinţii dau năvală la doamna învăţătoare? Ecaterina Rupesac crede că răspunsul este exigenţa ei. „Eu le zic încă de la prima şedinţă cu părinţii că sunt foarte exigentă. Zvonul umblă din părinte în părinte, ştiţi cum este. Dar pe parcursul anilor unii părinţi sunt nemulţumiţi de faptul că nu dau calificative doar de FB. Chiar din prima zi de şcoală i-am întrebat pe copii: «E cineva care nu vrea să fie ambiţios?» Şi nimeni nu a ridicat mâna. Vreau să vă spun că am fost foarte mulţumită de răspuns“, spune învăţătoarea.

Exigenţa dascălului a adus, de-a lungul timpului, multe rezultate excelente la învăţătură. Nu ar putea să dea câteva exemple din cei 36 de vechime la catedră. Aminteşte doar de concursul Arhimede, unde copiii ei au luat rezultate foarte bune, dar şi Centrul de Excelenţă.

„N-am avut timp suficient să-i iubesc mai mult“

Maria Ceauşu a stat la catedră 38 de ani. Ultimii ani a fost învăţătoare la Şcoala „Ion Jalea“ din Constanţa. În urmă cu un an s-a pensionat anticipat pentru a-şi creşte nepoţii.

Îşi aminteşte că era „arvunită“ de părinţi cu un an înainte de începerea anului şcolar. „Dacă ar fi fost să-i primesc pe toţi copiii aş fi avut trei clase într-una singură!“, râde învăţătoarea.

Spune că, dacă ar fi să să mai aleagă o dată, ar alege aceeaşi meserie.

Pentru prima dată în aproape patru decenii de activitate, ieri dimineaţă nu a luat drumul şcolii. Privea cu jind pe fereastră cum copiii treceau frumos îmbrăcaţi, cu buchete mari de flori în mână pentru a le duce doamnei învăţătoare. Îi era dor să-i audă pe copii povestindu-i cum a fost vacanţa de vară, să se mire cât au crescut...

Citiţi poveştile celor mai iubite învăţătoare din Constanţa în de astăzi!