Muzeul virtual al turcilor şi tătarilor din Dobrogea. „MIRAS”, proiectul ce le valorifică moştenirea culturală
0Turcii şi tătarii sunt reprezentativi pentru ţinutul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră. Dobrogea este locul unde moştenirea culturală a lor este vizibilă la tot pasul.
MIRAS este un proiect iniţiat în urmă cu un an de Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale. Scopul lui este să valorifice moştenirea istorică şi culturală a turcilor şi tătarilor din Dobrogea, prin crearea unui muzeu virtual al celor două comunităţi.
A fost ales cuvântul „miras” deoarece este un cuvânt comun celor două limbi şi înseamnă moştenire.
„Geamiile, şcolile religioase islamice (medrese), hanurile (caravanserai), băile turceşti (hammam), lăcaşurile religioase pentru dervişi (tekke sau zaviye) cişmelele şi ordinele religioase sufite (tarikat), unele dintre acestea păstrate până azi, dar şi mai multe dispărute şi consemnate în sursele istorice, sunt mărturia unei culturi remarcabile, între secolele XV-XIX, când Dobrogea a fost parte integrantă a Imperiului Otoman”, se arată în descrierea muzeului virtual.
Turcii şi tătarii sunt prezenţi în Dobrogea din secolul al XIII-lea. Atunci, un grup de turci selgiucizi din Anatolia a fost aşezat aici de împăratul bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul. Au urmat apoi cinci secole de stăpânire otomană, timp în care populaţia turcă a sporit şi şi-a pus amprenta definitiv asupra acestui ţinut.
Tot în secolul al XIII-lea apar în Dobrogea de astăzi şi tătarii, iar în secolele următoare prezenţa lor devine mai intensă datorită tătarilor care au emigrat dinspre Crimeea, după intrarea Hanatului Crimeii sub protecţia otomană (1475), apoi după desfiinţarea Hanatului de către Imperiul Ţarist în 1783, iar mai apoi ca urmare a Războiului Crimeii din 1853-1856.
„În prezent, turcii şi tătarii din Dobrogea au un patrimoniu bogat şi divers, însă viu numai la nivelul intern al unei părţi a comunităţii, deloc interactiv şi cu atât mai puţin accesibil societăţii în general. Astfel, am considerat necesară căutarea unor modalităţi de conştientizare şi sensibilizare faţă de această bogată cultură a turcilor şi tătarilor dobrogeni”, se mai arată în prezentarea MIRAS.
Ce conţine muzeul virtual
Conform organizatorilor, proiectul este imaginat ca o galerie virtuală cvasicompletă a acestui tezaur cultural, fiind mai mult decât o simplă arhivă de imagini. Este o colecţie de peste 850 de fotografii cu piese otomane, piese tradiţionale, cu imagini vechi, dar şi mai recente, cărţi poştale, înregistrări video şi audio, toate dispuse tematic, într-un circuit de momente, locuri, trăiri, căutări, dorinţe, speranţe, pe scurt tot ce alcătuieşte identitatea turcilor şi tătarilor din Dobrogea.
„Spaţiile tematice punctează traiectoria galeriei oferind prin imagine, mişcare şi sunet tuturor celor interesaţi un album cultural al celor două comunităţi. Fotografiile pieselor expuse aparţin unor instituţii de cultură şi de cercetare, care au desfăşurat încă de la începutul secolului XX o muncă de documentare şi colecţionare”, scriu promotorii proiectului.
MIRAS este locul unde ai la îndemână o hartă interactivă a Dobrogei care-ţi indică locurile geamiilor, cimitirelor sau mormintelor-monument musulmane. Apoi, eşti introdus în Sala Otomană unde vizualizezi pipele otomane, paftalele (piese semisferice cu cheotoare-verigă), dar şi diferite piese de ceramică datând din secolele XVI-XVIII.
Părăsind Sala Otomană, faci cunoştinţă cu obiectele de vestimentaţie, piese ce fac parte din colecţiile Muzeului Naţional al Ţăranului Român şi a Muzeului de Artă Populară Constanţa.
Desigur, zona de fotografie este generoasă, aici fiind prezentate imagini ce ilustrează scene din viaţa cotidiană, locuinţe ale turcilor şi tătarilor dobrogeni, portrete, elemente de arhitectură etc.
Moştenirea culturală imaterială
MIRAS are şi o zonă numită „Moştenirea culturală imaterială”, unde publicul virtual este introdus în lumea dansului şi a cântecului celor două comunităţi sau ia contract cu tradiţiile, viaţa şi spiritualitatea lor.
Tot aici suntem introduşi în lumea culinară a turcilor şi a tătarilor. Vizitând muzeul virtual afli care este reţeta de Sucuk (Ghiudem), specifică turcilor din Ada Kaleh, sau cum se prepară celebrele baclavale turceşti.
Nu lipseşte nici reţeta de ciorbă tătărească (Toy Şorbasi), Sorpa (supă tătărească de miel şi mentă), Tatar Asi (mâncarea tătarului) sau cea de Babic.
„Mâncarea vorbeşte şi despre trecutul comun al turcilor şi tătarilor, despre originile lor turcice comune în Asia Centrală, despre istoria otomană comună, care îi uneşte prin apartenenţa Dobrogei şi a Crimeii, teritoriul lor de origine, la Imperiul Otoman şi nu în ultimul rând despre religia islamică, pe care o împărtăşesc”, se arată pe pagina muzeului virtual.
Vă recomandăm şi: