Morţile inutile de după Crăciunul însângerat. „După lichidarea regimului Ceauşescu nu trebuia să mai moară nimeni“
0Acum 25 ani, la Constanţa lua sfârşit perioada de acalmie a Revoluţiei din Decembrie 1989. Între 23 şi 25 decembrie 1989 au murit 21 oameni, primii declaraţi eroi-martiri. În zilele de 25-29 decembrie 1989, tirul a încetat. Apoi focul a fost reluat. Între 29 decembrie şi 2 ianuarie au mai murit 6 oameni, iar alţi 6 au fost răniţi. Morţile au fost inutile, în contextul unei atmosfere dirijate, de teamă de terorişti.
Prima victimă a murit în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, la staţia de televiziune Tuzla. Trupe din Constanţa şi din Mangalia, trimise să apere staţia, s-au confundat între ele şi au acţionat „împotriva teroriştilor“. Aşa a murit căpitanul Ion Şercăianu de la UM 02039 Mangalia, doborât de două gloanţe trase de soldatul Gheorghe Văduva de la UM 01727 Constanţa.
Raportul SRI despre Revoluţia de la Constanţa consemnează cum s-au derulat evenimentele. Analiza este redat în cartea colonelului Ion Maliciuc, membru marcant al Consiliului Judeţean al Frontului Salvării Naţionale, intitulată „Preţul libertăţii la Constanţa“.
„Este de datoria noastră, a celor ce ne-am implicat direct în acele evenimente dramatice, punând totul în joc, inclusiv viaţa, să încercăm a da la o parte colbul uitării, care începe să se aştearnă peste acea perioadă. Să nu ne aşteptăm să o facă altcineva. Tributul de sânge, adus pe altarul libertăţii de către dobrogeni, evidenţiază aportul acestora la dobândirea victoriei“, scrie colonarul Ioan Maliciuc.
Ultima victimă a anului 1989 de la Constanţa a fost înregistrată în seara de 31 decembrie. În drum spre serviciul de la Petromidia, şeful mecanic Emanuel Victor Huzuneanu (44 ani) a fost împuşcat mortal pe Bulevardul Tomis, în zona Dacia. Raportul SRI arată că Huzuneanu, care se afla la volanul maşinii, nu s-a supus semnalului de oprire pentru control făcut de patrula de militari de la UM 02192 Constanţa. Avea o fiică de 14 ani.
Emanuel Victor Huzuneanu - erou al Revoluţiei din 1989 de la Constanţa Foto portalulrevolutiei.ro
La 1 ianuarie 1990, trei militari au murit împuşcaţi în cap. Petrică Moglan era soldat la UM 01347 din Basarabi, iar Petre Hodorog şi Nicolae Voicu erau soldaţi la UM 02603 Agigea. Moglan a murit în cazarmă, iar ultimii doi se aflau în post şi păzeau Podul de la Agigea, când au fost seceraţi de gloanţe. Au murit la aceeaşi oră, 8.30. Hodorog era din Vâlcea, iar Voicu era din Vrancea.
În seara de 2 ianuarie 1990 a fost înregistrată ultima victimă. Petre Gruie (50 ani), muncitor la Chimpex din Agigea, a fost împuşcat în torace la Eforie Nord. Raportul SRI Constanţa consemnează că Gruie se afla sub influenţa alcoolului şi a intrat în altercaţie cu patrula aflată la intrarea în Eforie Nord, compusă din membri ai Gărzii Patriotice, miliţieni şi militari. Un voluntar de la Garda Patriotică, Ion Pantu, a tras spre autovehiculul în care se afla Gruie, nimerindu-l pe acesta şi provocându-i răni mortale. Bărbatul a murit la spitalul din Constanţa.
Alte persoane au fost rănite în decursul acestor zile. Ultima victimă a fost înregistrată la 2 ianuarie 1990, când soldatul Mircea Dumitru, de la UM 02018 din Constanţa, a fost împuşcat în laba piciorului pe când păzea Policlinica cu plată.
În raportul SRI, agenţii de Securitate de la Constanţa au concluzionat că pierderile de vieţi omeneşti s-au datorat stării de confuzie. Reuniţi recent la Blibioteca Judeţeană I.N.Roman, unde s-au întâlnit cu Filip Teodorescu, Filip Teodorescu, şef al contraspionajului românesc înainte de 1989, ofiţerii SRI au arătat care a fost rolul lor în Revoluţie. „Securitatea nu a intervenit în Revoluţie, nu avea niciun drept să o facă. Dacă dădeam curs solicitărilor venite pe tot felul de canale, numărul victimelor ar fi fost mult mai mare, pentru că ni s-au cerut arme pentru civili. Ar fi fost prăpăd“, au spus ei.
În opinia documentată a lui Filip Teodorescu (foto), Revoluţia a fost pregătită de Serviciile străine, folosind nomenclaturişti de linia a doua şi a treia. Aceştia au dat lovitura de stat, ce a fost urmată de răscoala populaţiei. Teodorescu consideră inutile moartea atâtor români după data de 25 decembrie, când a fost executat Nicolae Ceauşescu. „Nu trebuia să existe victime! După fuga lui Ceauşescu şi mai ales după ce a fost împuşcat Ceauşescu. Acele morţi au fost inutile. Ştiam, dintr-o sursă externă extrem de importantă, că totul se va termina totul la 25 decembrie“, arată şeful spionilor.
Vă mai recomandăm
Eroii Revoluţiei / Lorenţ Fecioru, primul erou-martir al Constanţei ucis la Timişoara
Eroii Revoluţiei / Emil Duhnea, eroul-martir de la Intercontinental