Mii de pelerini sunt aşteptaţi la mănăstirea Dervent de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii
0Mii de credincioşi sunt aşteptaţi să participe la slujba de hram oficiată la Dervent, unul dintre cele mai frumoase aşezăminte monahale din Dobrogea.
Arhiepiscopia Tomisului anunţă că vineri, 29 aprilie, cu ocazia sărbătorii Izvorului Tămăduirii, arhiepiscopul Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea Dervent, aşezământ monahal care poartă acest hram.
La finalul liturghiei, preoţii şi credincioşii vor merge în procesiune la Izvorul tămăduitor, situat în apropierea mănăstirii, unde va fi săvârşită slujba de Sfinţire a Apei.
Istoria aşezământului monahal începe încă din secolul IX când aici era ridicat doar un mic schit de călugări. Acum, Derventul adăposteşte crucile de piatră, făcătoare de minuni, cum spun mărturiile adunate de călugări de la creştinii care şi-au găsit vindecarea prin rugăciune şi evlavie la aceste cruci izvorâte din pământ.
Mănăstirea mai adăposteşte şi Izvorul cu apă tămăduitoare care, la fel ca şi crucile de piatră, alină suferinţele credincioşilor care beau apă de la el. De aceea, aşezământul monahal a devenit cunoscut în întreaga ţară cu hramul Izvorul Tămăduirii, sărbătoare creştină fixată în prima zi de vineri de după Paşti.
Povestea Izvorului de la Dervent este consemnată chiar de călugări. Ea apare şi în pictura paraclisului ce s-a ridicat în acel loc, o pictură în frescă ce înfăţişează registre din cronologia mănăstirii.
Izvorul de la mănăstirea Dervent
„Parcă vedem trecând prin faţa ochilor cum apostolul neamului nostru, Andrei cel întâi chemat, ajunge şi prin aceste locuri trimis de Hristos Mântuitorul. Găsind poporul strămoşilor noştri însetaţi de cuvântul adevărului va propovădui poporului, iar apoi va da cu băţul în piatră, asemenea lui Moise odinioară, iar cu apa ce a izvorât aici va boteza pe cei ce au crezut. Vedem apoi cum ucenici de-ai Sfântului au primit Cununa lângă cetatea Dervent, cum ciobănaşul surdomut şi-a găsit tămăduirea lângă Sfintele Cruci roase de vreme, iar la sfârşit apare chipul cuviosului părinte Elefterie spre a ne aminti de osteneala ce a depus-o pentru ridicarea acestui Sfânt Locaş”, spun călugării de la Dervent.
Legenda sosirii Sfântului Apostol Andrei pe aceste meleaguri, care însetat a lovit cu toiagul în piatră şi de acolo a început să curgă apă – Izvorul tămăduirii de azi, este strâns legată de peşterea Sfântului Andrei, situată la aproximativ 40 de kilometri depărtare.
Profesorul Petre Diaconu, un apropiat al mănăstirii, spune că odată cu închiderea mănăstirii în anul 1960 a secat şi izvorul. După 1990, în urma rugăciunilor preoţilor, firicelul de apă care timp de aproape 2000 ani a sfinţit acest ochi de lumină a renăscut. De atunci, izvorul curge din nou, fără încetare.