Marile mitinguri comuniste de la malul mării. Constănţenii erau scoşi în stradă pentru Nicolae Ceauşescu, Gheorghiu-Dej şi aniversări socialiste
0Greu de uitat pentru români marile mitinguri la care au fost siliţi să participe în regimul comunist. Mobilizarea generală începea de la şoimii patriei, preşcolarii care aveau uniforme speciale pentru grădiniţă, şi se termina cu oamenii muncii care trebuia să lase baltă orice altă treabă pentru a fi prezenţi la chemarea PCR.
În Constanţa, tribuna liderilor Partidului Comunist Român era amenajată de fiecare dată în dreptul Sălii Sporturilor. Aici luau loc oficialii judeţului la costume scorţoase, cât mai comune la culoare şi tăietură. Autorităţile locale aveau ca invitaţi demnitari din Comitetul Central al PCR, responsabili de judeţ. Tribuna era păzită cu sfinţenie de Miliţie.
Peste drum, la blocul de la magazinul Lumea Copiilor, lumea care scăpase de convocare printr-un miracol ieşea la balcoane şi asista la revărsarea de manifestanţi pe Bulevardul Tomis, dinspre Piaţa Ovidiu spre Capitol. Demonstraţia includea o paradă a carelor alegorice care pe atunci erau încărcate de roade ale agriculturii socialiste: fructe, legume şi cereale. Ceva asemănător se mai întâlneşte acum doar la zilele recoltei organizate de producători.
În faţa tribunei oficiale, emoţia atingea apogeul. Manifestanţii trebuia să aibă ţinută impecabilă şi să îşi demonstreze patriotismul prin simpla atitudine. După ce băteau pas de defilare şi înălţau mândri pancartele, tricolorul şi portretele Tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi Tovarăşei Elena Ceauşescu, parada de atitudine se termină, însă, brusc. Demonstranţii rupeau rândurile şi ieşeau din coloană, profitând de momentele de neatenţie a activiştilor de partid.
Desigur că nu toţi riscau accesele de „disidenţă“ ca să nu se trezească la serviciu cu vreo mustrare pe linie de partid. Or, se ştie că dacă nu erai membru de partid, nu puteai să ai vreodată vreo funcţie pe scara ierarhică a organizaţiei tale. Orice abatere de la morala socialistă ar fi fost taxată la şedinţă deschisă, de mai-marii de la locul tău de muncă, astfel că aceia care nu voiau să fie consideraţi elemente indisciplinate stăteau în banca lor, aşa cum îi învăţaseră comuniştii prin regimul de teroare instituit.
Vă mai recomandăm